CAZUL BODNARIU. MAE: Interesul superior al copiilor este de a NU fi separați. Prima reacție a ambasadei Norvegiei

Cazul copiilor familiei Bodnariu, preluați deBarnevernet (instituția de protecție a copilului din Norvegia), nu are implicații de natură religioasă, lucru confirmat atât de instituție, cât și de familie, a declarat Raluca Lunculescu, purtătoarea de cuvânt a MAE.

Ambasadorul României la Oslo, consulul român și un expert din MAE au avut mai multe întâlniri cu familia Bodnariu și au analizat cum îi pot sprijini autoritățile române.

„Familiei i s-au recomandat alți doi avocați norvegieni, care s-au ocupat de cazuri similare”, a spus Lunculescu.

Oficialul MAE a arătat că autoritățile române au fost înștiințate încă din 18 noiembrie de cazul Bodnariu, printr-o sesizare a fratelui lui Marius Bodnariu, tatăl copiilor.

Lunculescu a mai precizat că cei 5 copii ai familiei Bodnariu au primit certificate de naștere românești, în regim de urgență, în luna decembrie, astfel că ei au acum dublă cetățenie, română și norvegiană.

În întâlnirea recentă dintre ambasadorul român la Oslo și autoritățile norvegiene, acesta a solicitat permisiunea ca un consul român să viziteze copiii familiei Bodnariu, aflați în custodia Barnevernet.

„Ambasadorul a accentuat interesul superior al copiilor de a nu fi separați”, a mai spus Lunculescu.

Ce spune Ambasada Norvegiei

Ambasada Norvegiei a arătat că „serviciul de protecție a copilului este în primul rând un serviciu care vine în ajutorul copiilor și al familiilor. Sistemul de protecție a copilului acordă o mare importanță relațiilor de familie și continuității în creșterea și îngrijirea copilului. Premisa de bază este aceea că minorii ar trebui să fie în grija părinților lor”. De asemenea, oficialii au ținut să sublinieze că țara a asimilat în legislația sa regulamentele ONU care prevăd că un stat are datoria de a proteja copiii prin legile pe care le aplică, Protecția Copilului fiind considerată prioritară în ansamblul Legii Drepturilor Omului.

În reacția Ambasadei este subliniată necesitatea de a păstra secretul asupra cazurilor particulare în care sunt implicați copii, invocând dreptul la viață privată, atât al micuților, cât și al părinților lor. Mai mult, se specifică negru pe alb că responsabilitatea gestionării cazurilor de protecție a copilului intră în atribuțiile municipalităților, care nu pot primi indicații exprese din partea ministerelor, activitatea lor fiind verificată la nivel regional de Guvernatorul districtual.

„Autoritățile norvegiene au obligația statutară de a păstra confidențialitatea asupra informațiilor privitoare la cazurile individuale de protecție a copilului, pentru a asigura dreptul la viață privată atât în cazul copiilor, cât și al părinților. Din acest motiv, nici autoritățile de protecția copilului, nici autoritățile centrale norvegiene nu pot comenta asupra detaliilor din cazurile individuale de protecție a copilului”, se arată în documentul publicat pe site-ul Ambasadei Norvegiei în România.

Statisticile furnizate de ambasadă arată că în Norvegia circa 53.000 de copii beneficiază de diverse forme de ajutor din partea Serviciului de protecție a copilului sub formă de îndrumare, consiliere, asigurare a educație.i Până la ordinele de plasament, cea mai contestată măsură în cazul Bodnariu, este, totuși, un drum ceva mai lung. În legătură cu această controversă, Ambasada Norvegiei arată că „un ordin de plasament este emis de către Consiliul regional de Protecție Socială sau de către Tribunalul Districtual numai atunci când copilul a fost supus unei neglijențe grave, maltratare sau abuz. În plus, ordinul de plasament trebuie să fie necesar și în interesul superior al copilului”, adică atunci când îi aduce deservicii sau îi cauzează traume.

„Acțiuni precum violența fizică sau psihică, rele tratamente, abuz sexual sau alte forme de gravă încălcare a modului de îngrijire reprezintă motivele legale pentru emiterea ordinelor de plasament. În Legea de Protecție a Copilului nu există prevederi care să permită îngrijire alternativă pe baza religiei”, se consemnează în răspunsul publicat de Ambasadă.

„Plasarea unui copil în afara căminului familial, fără consimțământul părinților, este întotdeauna o măsură de ultimă instanță. Un raport recent al Consiliului Europei arată că Norvegia este printre țările cu număr scăzut de copii aflați în îngrijire alternativă”, a mai accentuat Ambasada.

Potrivit unor surse oficiale, autoritățile române nu au avut acces la dosarul copiilor Bodnariu pentru că a aceștia nu aveau cetățenie română, copiii obținând și cetățenia română abia la mijlocul lunii decembrie 2015, prin demersuri demarate în 8 decembrie în procedură de urgență de Ambasada română de la Oslo. Aceleași surse susțin că autoritățile române speră să aibă acces la dosar după întâlnirea de miercuri a ambasadorului român în Norvegia cu reprezentantul Ministerului norvegian al Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale.

Mii de persoane au protestat sâmbătă la București și în țară, dar și în fața ambasadelor Norvegiei din Statele Unite, Canada, Irlanda, Spania, Marea Britanie și Danemarca, în semn de susținere a familiei Bodnariu.

Copiii familiei românului Marius Bodnariu, inginer IT, și soției sale norvegiene Ruth, asistentă medicală, au fost luați de la părinți de Serviciul de protecție a copilului din Norvegia, Barnevernet, în noiembrie, după ce cele două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus că primesc corecții fizice de la părinți. De asemenea, părinții ar fi suspectați de îndoctrinarea religioasă a copiilor. Cei cinci copii au fost plasați în trei familii-surogat, iar de curând a fost deschisă procedura adopției internaționale pentru ei, potrivit reprezentanților familiei.

La solicitarea MAE, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) a dispus efectuarea unei anchete sociale în urma căreia a decis să propună părții norvegiene integrarea copiilor în familia biologică extinsă a tatălui, în România. Întreaga documentație pusă la dispoziție de ANPDCA a fost transmisă, în regim de urgență, prin intermediul Ambasadei României la Oslo, tuturor autorităților norvegiene relevante (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale, Serviciul local de Protecție a Copilului), precum și avocatului care reprezintă familia, pentru a fi utilizată în cadrul procedurii judiciare aflate pe rolul instanțelor locale.

O delegație parlamentară formată din membri ai Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării intenționează să facă o vizită în Norvegia în perioada 18-22 ianuarie pentru a discuta cazul familiei Bodnariu.