CCR a admis parțial sesizarea privind superimunitatea judecătorilor Curții. Aceștia vor putea fi arestați doar cu votul a două treimi dintre colegii lor

„Am admis parțial excepția de neconstituționalitate, declarând următoarele texte neconstituționale: în primul rând, sintagma >, ceea ce înseamnă că nu vom beneficia de acea imunitate. Asemenea parlamentarilor, urmărirea penală se va putea face. Au rămas reținerea, arestarea, percheziția. În al doilea rând, am declarat neconstituțională sintagma ‘la cererea ministrului Justiției’, în sensul că cererea de ridicare a imunității să nu fie făcută de ministrul Justiției, care provine dintr-o componentă politică, ci să fie făcută direct de procurorul general”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu.

Acesta a adăugat că s-a mai decis admiterea contestației și sub aspectul excluderii posibilității unui judecător care mai are un rest de mandat să dobândească unul tot de nouă ani.

SĂNĂTATE Covid-19 nu afectează doar plămânii. Cercetătorii au descoperit ce modificări poate provoca virusul în creier

19:09

TRAGEDIE Antrenorul român al celor de la Young Boys a reacționat după tragedia petrecută în Elveția: „O catastrofă! Elicopterele zboară spre toate spitalele!”

18:24

„La restul de mandat am admis contestația și am respins posibilitatea celui care are un rest de mandat să dobândească unul nou tot de nouă ani. Deocamdată, noi am spus că pe un rest de mandat, restul de mandat nu poate fi mai mic de șase luni pentru că vacantarea postului se anunță numai după șase luni de la acest lucru”, a susținut Dorneanu.

Președintele CCR a spus că, potrivit vechii reglementări din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, ar fi trebuit ca ridicarea imunității să fie aprobată de plenul Camerei, de plenul Senatului ori de președintele României.

„Am decis că e competența Curții Constituționale și am invocat și practica CEDO, opinia Comisiei de la Veneția și e normal ca noi, cei din corpul cărora a plecat problema penală, să decidem asupra imunității. Dacă ar fi rămas această competență la Cameră sau la Senat, s-ar fi creat o stare de inconveniență și de afectare a independenței noastre. Noi am fi depins de voința unei Camere sau a președintelui dacă putem fi urmăriți sau nu. Este firesc ca această competență să rămână la Curte și tot Curtea să se pronunțe cu privire la suspendarea acestui judecător care este trimis în judecată”, a explicat Dorneanu.

„Partidul Național Liberal a înregistrat în 23 februarie a.c., sesizarea de neconstituționalitatea asupra modificărilor aduse Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În principal, considerentele asupra neconstituționalității modificărilor adoptate privesc instituirea unui regim de superimunitate atribuit membrilor Curții Constituționale, care se află în afara cadrului constituțional actual”, se arata în comunicatul transmis de Departamentul de comunicare al PNL către MEDIAFAX.

Modificările aduse Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale au fost adoptate cu încălcarea mai multor dispoziții constituționale, susțin aleșii PNL și USR care au sesizat CCR.

„Parlamentul a încălcat principiul constituțional al înfăpuirii justiției, instituind o imunitate extinsă, pentru judecătorii Curții Constituționale, cu privire la toate faptele penale comise de aceștia, atât înainte de exercitarea mandatului, cât și în timpul exercitării mandatului, indiferent dacă faptele sunt realizate sau nu în legătură cu exercițiul mandatului și indiferent de forma de vinovăție”, se arată în sesizarea depusă la CCR.

Opoziția afirmă că imunitatea oferită judecătorilor Curții Constituționale este mai extinsă decât oricare dintre imunitățile și măsurile de protecție stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru Președintele României și pentru membrii Guvernului.

Legea adoptată de Parlament, deși face posibilă urmărirea penală și trimiterea în judecată, respectiv reținerea, arestarea sau percheziționarea unui judecător al Curții Constituționale, condițiile legale în care se pot realiza aceste acte procesuale sunt dificil de realizat și depind pe de o parte, de voința exclusivă a unei autorități politice, respectiv de Ministerul Justiției, iar pe de altă parte de voința autorității administrativ-jurisdicționale, plenul Curții Constituționale, spun semnatarii sesizării.

„(…) instituirea de către legiuitorul ordinar a unor garanții procesuale atât de extinse, derogatorii de la dreptul comun în materie, care nu au fost avute în vedere de legiuitorul constituant, riscă să lase fără conținut însăși principiul constituțional al înfăptuirii justiției, prevăzut în art. 124 alin. (1) și (2), cu privire la faptele penale comise de judecătorii Curții Constituționale”, se arată în sesizarea depusă la CCR.

PNL și USR susțin că legea adoptată în Parlament conferă în mod nejustificat o atribuție ministrul justiției, membru al unui organ politic, Guvernul, de a cere, la sesizarea Procurorului General, urmărirea penală, reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a judecătorilor Curții Constituționale, fapt ce încalcă competența constituțională a Ministerului Public, respectiv a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Practic, ministrul justiției dobândește o atribuție absolut discreționară de apreciere cu privire la conținutul sesizării formulate de Procurorul General, putând să dea curs sau nu respectivei sesizări, în funcție de aprecierea sa exclusiv subiectivă, fără a fi obligat să aibă în vedere criterii obiective și transparente”, potrivit sursei citate.

Opoziția atrage atenția că judecătorii CCR ar putea fi percepuți drept „super- cetățeni” care beneficiază nu numai de o imunitate extinsă pentru faptele penale comise, dar și de protecția factorului politic, anume de protecția Ministrului Justiției.