CCR: După adoptarea OUG 13, DNA a făcut lucruri care exced autorității sale. Reacția Parchetului General. UPDATE

UPDATE:Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) așteaptă motivarea Curții Constituționale referitor la conflictul constituțional Guvern-DNA pe OUG 13, instituția precizând într-un comunicat de presă că motivarea „va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei „.

„Motivarea Curții Constituționale va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracțiunile de favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credință de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, fals intelectual, ce constituie obiectul cauzei înregistrată pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cauză cunoscută generic sub denumirea de «Adoptarea Ordonanței 13»”, se arată în comunicatul de presă al Parchetului General.

Președintele CCR Valer Dorneanu a explicat că judecătorii CCR au admis sesizarea președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și că au constatat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, prin DNA, respectiv Guvern, pentru că procurorii DNA și-au depășit atribuțiile în cazul anchetei privind OUG 13 și au verificat aspecte privind oportunitatea și legalitatea adoptării unui act normativ, în loc să se limiteze la cercetarea penală a comiterii unor infracțiuni.

„Curtea Constituțională a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituție.Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu”, arată CCR într-un comunicat de presă.

„Existența conflictului juridic apare atunci când o putere își arogă competențe care revin alteia. Dacă Parchetul s-ar fi limitat să verifice dacă în mod concret s-ar fi săvârșit vreo infracțiune, nu ar fi fost un conflict. DNA a început însă o acțiune care s-a remarcat prin descinderi la Ministerul Justiției, audieri de la mic la mare în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. (…) DNA s-a apucat să verifice în ce măsură au fost întrunite condițiile de emitere a unei OUG, dacă s-a motivat urgența, dacă s-au luat toate avizele necesare, lucruri care exced atribuțiilor DNA„, a explicat Valer Dorneanu.

Președintele CCR a mai arătat că toate aceste demersuri ale DNA au avut loc chiar în timpul „desfășurării procesului legislativ”, pentru că după emiterea OUG 13 ea a intrat în Parlament, acesta putând să o adopte, să o modifice sau să o respingă.

„Constatăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și relațiile care există între cele trei autorități ale statului, judecătorească, legislativă și executivă”, a anunțat președintele CCR.

Dorneanu a mai explicat că Guvernul este abilitat să emită ordonanțe de urgență prin delegarea legislativă din partea Parlamentului, conform Constituției: „Verificarea existenței condițiilor exercitării acestui drept este de competența CCR. Parchetul spune că nu era necesară ordonanța, că nu trebuia prin OUG. Stabilirea acestor lucruri ține de atributul Guvernului, el exercită puterea publică„.

Valer Dorneanu a mai adăugat că ancheta privind OUG 13 poate continua la Parchetul General, după ce DNA a clasat cercetările privind fapte de corupție și a declinat cauza, constatând că trebuie anchetat dacă s-au comis nu mai puțin de 5 alte infracțiuni, printre care distrugerea și sustragerea de acte și de înscrisuri, favorizarea făptuitorului sau transmiterea de date false către Guvern.

„(Decizia) se aplică pentru viitor. Ce a făcut Parchetul până acum este răspunderea lui, de aici înainte Parchetul unde ajunge dosarul, toate actele de cercetare penală trebuie făcute în așa fel încât să se respecte atribuțiile CCR„, a spus Valer Dorneanu, care a confirmat că ancheta privind OUG 13 poate continua, dar în măsura în care se axează pe cercetarea unor „fapte care să atragă răspunderea penală concretă”.

CCR a constatat astfel că a existat conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, prin DNA, și Guvernul României, prin faptul că DNA și-a „arogat atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție”, conform unui comunicat de presă.

CCR mai arată că, potrivit unui document adoptat de Comisia de la Veneția privind „Relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală în ceea ce privește activitatea membrilor Guvernului”, „într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal”.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a precizat, luni, că procurorul va fi obligat să respecte o eventuală decizie favorabilă a CCR privind constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA, el răspunzând astfel la o întrebare privind mersul pe viitor al anchetei. Judecătorii CCR dezbat luni sesizarea depusă de Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, privind posibila încălcare de către DNA a principiului separației puterilor în stat, în cazul anchetei privind emiterea OUG 13 de către Guvern.

Întrebat ce se va întâmpla cu ancheta privind suspiciuni de infracțiuni, printre care favorizarea infractorului sau distrugerea de înscrisuri, în cazul unei decizii favorabilă a CCR privid existența unui conflict Guvern – DNA, Tudorel Toader a răspuns: „O decizie a CCR are putere față de toată lumea, de toate autorutățile și fiecare în parte suntem obligați să o respectăm”.

„Dacă va fi o decizie favorabilă, procurorul la rândul lui va fi obligat să o respecte. Nu mă întrebați pe mine cum va respecta procurorul respectiv decizia, că e nefiresc să mă pronunț eu”, a adăugat Tudorel Toader.

CCR dezbate, luni, sesizarea înaintată de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a acuzat existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA, după ancheta privind Ordonanța 13 privind Codurile penale.

DNA a dispus luni declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzații. Procurorii au clasat cauza în ceea ce privește infracțiunea de folosirea influenței de lider al unui partid politic.

Disjungerea declinată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) vizează infracțiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual.

Dosarul s-a format după o plângere depusă de o persoană fizică, vizând infracțiunile de favorizarea infractorului, rezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui ministe și pentru folosirea autorității de persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic. DNA a extins ancheta pe măsura desfășurării cercetărilor pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual.

DNA explică traseul inițierii și adoptării ordonanței de urgență privind modificarea codurilor penale. Astfel, la data de 16 februarie, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării codurilor penale, principalele modificări dorite la acel moment vizând „dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu; dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu; modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese; modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență; modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea”, spun procurorii.