CCR întreabă ce înseamnă „soț” la Curtea Europeană de Justiție. Decizia privind căsătoriile gay, amânată

Președintele Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu, a declarat, după ședința de marți, că CCR va cere un punct de vedere de la CEJ, la solicitarea părților.

„«Soț» din art. 2(2)(a) din Directiva 2004/38/EC, coroborat cu art. 7, 9, 21 și 45 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene include soțul de același sex al unui cetățean european, cu care cetățeanul s-a căsătorit legal conform legii dintr-un stat membru altul decât statul gazdă» și, «dacă răspunsul la prima întrebare este afirmativ, atunci art. 3(1) și 7(1) din Directiva 2004/38/EC, coroborat cu art. 7, 9, 21 și 45 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene cer ca statul membru gazdă să acorde dreptul la rezidență pe teritoriul său pe o perioadă mai lungă de 3 luni unui soț de același sex al unui cetățean european»”, sunt cele două întrebări la care părțile au solicitat CCR să ceară un punct de vedere de la CEJ.

Un cuplu format dintr-un român și un american a cerut autorităților din România să le fie recunoscut mariajul încheiat în Belgia. Codul Civil din România nu recunoaște căsătoriile încheiate în străinătate între persoanele de același sex.

TURISM De ce fug turiștii de una dintre cele mai populare zone din lume. Baruri, hoteluri și investiții de zeci de milioane de euro, aproape de faliment

10:24

EXTERNE Scandal în Elveția după o caricatură Charlie Hebdo care ironizează de tragedia de la Crans-Montana: „Victimele arsurilor merg la schi”

10:20

Decizia Curții Constituționale a fost amânată de mai multe ori. La termenul de acum o lună, unele părți au solicitat judecătorilor de la Curtea Constituțională să consulte și Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg.

Adrian Coman este căsătorit în Belgia cu americanul Clay Hamilton. Căsătoria lor nu este recunoscută în România ceea ce le îngrădește drepturile, consideră ei. Așa că au cerut CCR să declare neconstituțional a articolului 277 din Codul Civil, potrivit căruia căsătoriile între persoane de același sex oficiate în străinătate nu sunt recunoscute în România.

În primăvară, Coaliția pentru Familie a depus la Parlament o propunere legislativă de revizuire a Constituției, astfel încât să scrie negru pe alb că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie. Inițiativa a fost semnată de 3 milioane de oameni.

Excepția de neconstituționalitate a fost dezbătută prima dată pe 20 iulie la Curtea Constituțională, argumentele principale invocate de cei care au ridicat excepția fiind recunoașterea dreptului fundamental la viața privată. Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a pledat atunci în favoarea recunoașterii căsătoriei.

Autorii excepției de neconstituționalitate au contestat articolul 277, alin. (2) și alin. (4) din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoașterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara granițelor, respectiv la libera circulație în cadrul Uniunii Europene.

În pledoaria sa din 20 iulie în fața judecătorilor, avocata cuplului gay, Iustina Ionescu, a adus o serie de argumente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa „detaliază felul în care dreptul la viață privată și familie și dreptul de a nu fi discriminat, incluse și în Constituția României, ar trebui să fie interpretate și aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei”.

„Constituția României este clară: apără și protejează drepturile la viață privată și de familie în mod egal pentru toți cetățenii țării”, a declarat Ionescu în fața judecătorilor CCR.

Iustina Ionescu a mai spus că faptul că statul român nu recunoaște căsătoria clienților săi, încheiată în 2010 în Belgia, e ca și cum „relația lor de 14 ani nu există” pentru că cei doi „nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică”. „Doar șase state din cele 28 ale Uniunii Europene interzic explicit prin Constituție căsătoriile homosexuale”, a mai adăugat avocata, precizând că țara noastră nu se numără printre acestea și că, prin urmare, „în contextul românesc se încearcă restrângerea abuzivă a căsătoriei”.

Prezent la ședința de judecată din 20 iulie, președintele CNCD, Csaba Asztalos, a pledat și el pentru recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex pe teritoriul României. „Apreciem că actuala legislație îngrădește dreptul la demnitate umană, viață intimă și de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de același sex și nerecunoașterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile îi așază în afara societății”, a spus Csaba.

Subiectul cuplurilor homosexuale este unul extrem de sensibil pentru societatea românească, mai ales că în paralel a fost depusă la Parlament o inițiativă populară, semnată de peste trei milioane de persoane, de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei. Astfel, inițiatorii își doresc să scrie negru pe alb în legea fundamentală că familia este formată dintr-un bărbat și o femeie, eliminând astfel posibilitatea oricărei viitoare legislații care să permită căsătoriile între persoane de același sex. În prezent, Constituția României prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”. Inițiativa de revizuire a fost aprobată formal de Curtea Constituțională, care a constatat că toate procedurile legale ale inițiativei populare au fost respectate, iar acum se află la Senat unde așteaptă să intre în dezbatere.

Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru toleranță. „Cred că trebuie să revenim la ceea ce se numește toleranță și acceptarea celuilalt, acceptarea celuilalt cu bune și cu rele. Nu suntem toți la fel, nu toate gupurile etnice și toate grupurile religioase sunt la fel. Este greșit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios și a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul toleranței, al încrederii și deschiderii spre celălalt”, a declarat Iohannis, întrebat despre inițiativa privind Constituția.

La polul opus s-a situat șeful PSD, Liviu Dragnea, care nici nu vrea să audă de căsătorii între persoane de același sex. ”Sunt un fanatic religios. Eu sunt un om tradiționalist. Dacă pentru asta pot fi considerat fanatic religios, sunt un fanatic religios. Sunt creștin-ortodox și eu văd familia formată dintr-un bărbat și o femeie și, când vrea Dumnezeu, și cu copii”, a spus șeful PSD.

Poziții mai moderate au avut prim-ministrul Dacian Cioloș și președinta PNL, Alina Gorghiu, ambii pledând pentru familia tradițională, dar totodată și pentru introducerea unor forme de protecție pentru minoritățile sexuale, precum parteneriatul civil.

„Eu pledez pentru toleranță cu respectarea ideii de familie. Avem o Constituție, cred că familia e un element important, un nucleu al societății din România și nu cred că ideea de familie în România ar trebui sistematic pusă în contradicție cu ideea de toleranță. Toleranța se manifestă respectând alegerile pe care alții le fac”, a fost reacția prim-ministrului Dacian Cioloș.

„PNL a spus de multă vreme că are un angajament ferm pentru familia tradițională, pentru că respectăm Codul Civil, care spune foarte clar că o căsătorie este valabilă între un bărbat și o femeie. Asta nu înseamnă că nu trebuie să existe forme de protecție pentru minorități. Parteneriatul civil este destul de dezbătut în parlament și în toate mediile. Eu sper că toate aceste discuții să le putem purta civilizat, așezat, în afara companiei electorale”, a fost și replica președintei PNL, Alina Gorghiu.