CE explică procedura de infringement: Este pentru statele care nu au comunicat măsurile

„O nouă directivă UE (adoptată în februarie 2016) a intrat în vigoare în aprilie 2018, aceasta armonizând garanții specifice în Europa pentru a asigura prezumția de nevinovăție a oricărei persoane acuzate ori suspectate de o infracțiune de către poliție ori de autoritățile judiciare. Este o procedură standard a Comisiei Europene să lanseze proceduri de sancționare (de infringement) împotriva statelor membre care nu comunică transpunerea măsurilor prevăzute într-o directivă a Uniunii Europene (în legislația națională -n.red.) până la termenul stabilit (în acest caz – aprilie 2018). În cazul de față, sunt vizate 11 state membre, inclusiv România”, se arată în răspunsul Comisiei Europene, pentru MEDIAFAX.

„Ținând cont de cadrul larg în care discuțiile se derulează în prezent, Comisia Europeană reamintește că transpunerea acestei directive (în legislația națională -n.red.) nu va intra în contradicție cu obiective legitime, precum combaterea criminalității organizate sau a corupției”, se mai arată în răspunsul purtătorului de cuvânt al CE, remis MEDIAFAX.

ANALIZĂ Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

06:00

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

Agenția MEDIAFAX solicitase Comisiei Europene să ofere detalii legate de procedura de infringement lansată la adresa României și dacă există vreo recomandare pentru Comisia specială parlamentară de modificare a Legilor Justiției, condusă de Florin Iordache, cu privire la implementarea directivei, în contextul recomandărilor anterioare privind modificările la pachetul de legi în Justiție.

Comisia Europeană a declanșat joi procedura de infringement împotriva României pe Directiva UE privind prezumția de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, care trebuia să fie implementată până în luna aprilie 2018.

Autoritățile de la București au fost înștiințate, iar în termen de două luni oficialii trebuie să anunțe ce măsuri iau.

În cazul în care Comisia constată că informațiile primite nu reprezintă o garanției suficientă care să arate că situația va fi remediată, atunci se va trece la etapa următoare, care înseamnă un aviz motivat al CE. Prin acesta, Comisia va spune ce articole din legislația UE sunt încălcate și va cere României ca în termen de alte două luni să ia măsurile necesare pentru a corela legislația europeană.

Potrivit textului directivei, persoanele anchetate penal sunt considerate nevinovate până la o sentință definitivă, iar autoritățile nu au dreptul de a face declarații care să contrazică acest fapt.

„Prezumția de nevinovăție ar fi încălcată în cazul în care declarații publice ale autorităților publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăției, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăția persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. Aceste declarații și decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată. Acest fapt nu ar trebui să aducă atingere actelor de urmărire penală care urmăresc să probeze vinovăția persoanei suspectate sau acuzate, cum ar fi rechizitoriul, și nici deciziilor judiciare în urma cărora produce efecte o hotărâre suspendată, cu condiția respectării dreptului la apărare”, se arată în directiva UE.