• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Cei 700.000 de români pe care i-a uitat și statul. Realitatea dramatică, ignorată la cel mai înalt nivel

Doar 5% dintre persoanele cu dizabilități din România, care au drept de muncă, sunt angajate. Deși legea a fost modificată anul trecut pentru stimularea ocupării, angajatorii fiind obligați să plătească compensații dacă nu încadrează persoane cu dizabilități, aceștia preferă sancțiunile. Nu fac excepție instituțiile de stat. Nici măcar Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sau Inspecția Muncii nu au persoane cu dizabilități angajate la nivelul aparatului central. Aceeași situație este în aproape o treime dintre ministere. Motivele transmise de instituții: fie nu s-au organizat concursuri, fie nu s-a prezentat nimeni la concursuri ele.

Potrivit Legii 448/2006, instituțiile statului, dar și companiile private care au peste 50 de angajați sunt obligate să angajeze persoane cu dizabilități într-un procent de 4% din numărul total de angajați. Dacă nu angajează persoane cu dizabilități, instituțiile de stat și companiile private trebuie să vireze către bugetul de stat, lunar, o sumă reprezentând salariul de bază minim brut înmulțit cu numărul de locuri de muncă ce nu au fost ocupate de persoane cu handicap.

În urma unor interpelări făcute de deputatul PNL, Adriana Săftoiu, către ministerele din România, rezultă că în instituțiile statului sunt angajate extrem de puține persoane cu dizabilități. Mai mult, sunt ministere unde nu este angajată nicio persoană cu handicap.

Potrivit informațiilor primite de Adriana Săftoiu, instituțiile în care numărul persoanelor cu dizabilitați angajate este zero sunt următoarele: Ministerul Finanțelor, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Culturii, Ministerul Comunicațiilor (care a motivat că nimeni nu s-a prezentant la concurs), Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sau Ministerul Apelor și Pădurilor.

Instituțiile menționate au plătit, însă, în anul 2016, către bugetul de stat, sume cuprinse între 20.000 și 300.000 de lei pentru că nu au angajat persoane cu dizabilități.

CONSULTĂ AICI SITUAȚIA ANGAJAȚILOR CU DIZABILITĂȚI DIN MINISTERE ȘI AGENȚII

Mai mult, nici măcar instituții precum Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse sau Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă nu au persoane angajate la nivelul aparatului central. Doar în ceea ce privește ANOFM, la nivel de teritoriu, sunt angajate doar 14 persoane.

La polul opus se află ANAF, care are un număr de 203 angajați la nivelul propriului aparat cât și la unitățile subordonate. Suma virată de ANAF la bugetul de stat a fost în 2016 de peste 2,9 milioane de lei, iar suma folosită pentru achiziționarea de servicii de la Unitățile Protejate Autorizate a fost de 813.246 de lei.

„Demersul meu l-am făcut ca să-mi dau seama care este situația în instituțiile statului, pentru că noi trebuie să suținem, prin toate mijloacele, ca persoanele cu dizabilități să devină independente, inclusiv având un loc de muncă, generând un salariu și să nu se sprijine doar pe ajutoarele de la stat. Instituțile publice ar putea da un exemplu și să încurajeze angajarea persoanelor cu handicap”, a declarat, pentru agen’ia de presă MEDIAFAX, Adriana Săftoiu.

Potrivit deputatului, mai multe ministere spun că nu au angajat persoane cu dizabilități din cauza faptului că aceste persoane nu s-au prezentat la concursurile pentru ocuparea posturilor.

„În mod clar ar trebui să existe o colaborare între Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități, care ar trebui să promoveze primele acest tip de concurs și să informeze persoanele cu dizabilități. Statistica arată foarte prost. Eu suspectez că acești bani care sunt virați în Fondul pentru persoane cu dizabilități practic sunt folosiți la bugetul mare. Cu banii respectivi, măcar dacă am fi dotat instituțiile cu rampe pentru cărucioare”, mai susține deputatul PNL.

Legea, modificată prin Ordonanță, anul trecut, în decembrie

Anul trecut în decembrie, Legea 448/2006 a fost modificată, prin Ordonanță de Urgență, astfel încât instituțiile cu peste 50 de lucrători trebuie să plătească 100% din salariul minim brut pe țară, aferent numărului de persoane cu dizabilități neangajate, și nu 50% cum era înainte de decembrie 2017.

O altă modificare importantă a legii se referă la Unitățile Protejate Autorizate. Înainte de decembrie 2017, instituțiile statului care nu angajau persoane cu dizabilități puteau semna contracte cu Unitățile Protejate Autorizate (UPA), de la care cumpărau servicii și puteau fi plătite din sumele datorate cu destinație specială. Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de modificare a legii, aceste UPA nu mai pot fi plătite din banii datorați la bugetul de stat.

„Aceste unități protejate vor dispărea. Dacă sunt niște firme proaste, care nu sunt eficiente, nu trebuie să desființezi toate unitățile protejate. Ei spun (n.r. – Ministerul Muncii) că există firme care nu angajează persoane cu dizabilități. Asta nu înseamnă că toate UPA sunt proaste și trebuie desființate”, precizează Adriana Săftoiu.

Potrivit Ministerului Muncii, schimbarea legii este urmare a faptului că Unitățile Protejate au angajat prea puține persoane cu dizabilități.

„Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în urma cărora s-a constatat că actuala legislație nu și-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de Unități Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap și 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilități. Asta în contextul în care în România sunt angajate, în total, 33.449 de persoane cu dizabilități, dintre cele peste 700.000 cu drept de muncă”, se arată într-un răspuns al Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS), la solicitarea MEDIAFAX.

Potrivit MMJS, legea, în forma actuală, ar trebui să încurajeze instituțiile să angajeze persoane cu dizabilități.

„Menirea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 60/2017, pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, este tocmai aceea de a stimula angajarea a cât mai multe persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin creșterea obligației de plată, de la 50% la 100% din salariul minim brut pe țară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată, de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajați, în cazul în care aceștia nu angajează cel puțin 4% persoane cu dizabilități din numărul total de lucrători”, se mai arată în răspunsul MMJS.

Potrivit asociațiilor care apără drepturile persoanelor cu dizabilități, în prezent, statul nu organizează concursuri sau târguri dedicate persoanelor cu dizabilitați.

„Instituțiile sau firmele private nu vor să angajeze persoane cu handicap. În primul rând, să ai o persoană cu dizabilități, ar trebui să ai un spațiu accesibil pentru aceea persoană, fie că e vorba de rampă la intrare, un lift, dar și o toaletă, cu un spațiu special amenajat. O altă problemă este din sensul opus, în sensul că sunt multe persoane cu dizabilități, apte de muncă, dar care nu vor să muncească, fiind încurajață cu ajutoare de la stat să stea acasă”, a declarat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, Marius Stratulat, președintele Asociației Help to Heart.

Inchide