Cele șase proiecte care puteau schimba Capitala au fost respinse

Redactor:
Aurelia Alexa
Cele șase proiecte care puteau schimba Capitala au fost respinse
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a respins, marți, toate cele șase proiecte de reamenajare a zonei centrale, care vizează bulevardul Unirii, Piața Canatacuzino, Piața Lahovari, Parcul Izvor, Sala Palatului și Piața de Flori.

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a respins, marți, toate cele șase proiecte de reamenajare a zonei centrale, care vizează bulevardul Unirii, Piața Canatacuzino, Piața Lahovari, Parcul Izvor, Sala Palatului și Piața de Flori.

Primarul general interimar, Răzvan Sava, a convocat pentru marți ședința extraordinară a CGMB pe ordinea de zi fiind șapte proiecte de hotărâre, șase dintre ele vizând transformări importante în zona centrală a Capitalei, respectiv reamenajări de parcuri, desființarea parcărilor supraterane și construirea unor parcări subterane cu peste 3.100 de locuri.

Însă, în ultima ședință a CGMB din acest an au fost respinse toate cele șase proiecte de reamenajare a zonei centrale.

Unii consilieri generali au spus, în cadrul ședinței, că nu înțeleg de ce această grabă de votare a proiectelor între Crăciun și Revelion, solicitând explicații arhitectului-șef a Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Acesta a precizat că nu este neapărat o urgență votarea acestor proiecte, însă având în vedere că ele vor fi finanțate printr-un program operațional regional, care va apărea la sfârșitul lunii ianuarie, ar fi necesar votul pentru că regula programului european este „primul venit, primul servit”.

Pătrașcu le-a mai spus consilierilor că după aprobarea în CGMB, vor trebui aprobate de Consiliu și studiile de fezabilitate, iar acest lucru trebuie să se întâmple înainte de depunerea cererilor de finanțare.

„Aici ar fi urgența”, a explicat arhitectul-șef al Capitalei.

Cele șase proiecte de hotărâre care vizează transformarea centrului Bucureștiului includeau Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Piața Constituției – Antim – B-dul Unirii, PUZ Piața Cantacuzino – Piața Lahovari, PUZ Parc Sfinții Apostoli – Podul Calicilor, PUZ Parc Izvor – Pod Mihai Vodă, PUZ Spațiu Public – Sala Palatului și PUZ Rahova – Uranus – Piața de Flori.

Prin aceste proiecte se urmărea conturarea unei identități pentru zona centrală cu potențial turistic și cultural, îmbunătățirea imaginii urbane a Bucureștiului, revigorarea și decongestionarea rețelei de spații publice, eficientizarea sistemului de circulație, dar și construirea mai multor parcări subterane care vor avea în total peste 3.100 de locuri.

PUZ Piața Constituției – Antim – B-dul Unirii viza crearea unei identități specifice unei zone centrale, sporirea atractivității pietonale a zonei Parlamentului atât pentru localnici, cât și pentru turiști, intensificara utilizării zonelor pietonale în zona Parlamentului, „eliberarea spațiului public de prezența agresivă a autovehiculelor” atât de-a lungul Bulevardului Unirii, în Piața Constituției, cât și în zona Mănăstirii Antim.

De asemenea, se urmărea realizarea unui spațiu reprezentativ de adunare, odihnă și recreere în vecinătatea Palatului Parlamentului, dar și utilizarea acestuia pentru evenimente de mare amploare, încurajarea utilizării legăturilor pietonale între cele două laturi ale bulevardului Unirii și a zonelor ascunse din spatele bulevardului, respectiv a zonei Mânăstirii Antim, dar și sporirea atractivității în zona lăcașului de cult.

Lucrările propuse pe Bulevardul Unirii, reamenajarea Pieței Constituției și a zonei Antim vizau realizarea unei promenade generoase, compusă din spații publice și o alternare de spații verzi. De asemenea, proiectul prevedea apariția unei piețe la intersecția traseului de bicicliști și pietoni, la mijlocul bulevardului și care va face legătura și cu zonele adiacente.

Modernizarea circulației urma să se facă în cinci etape, care includeau: realizarea parcajului subteran de la Piața Constituției pentru decongestionarea traficului și eliminarea parcajelor supraterane din această zonă (aproximativ 1.000 de locuri), ridicarea la același nivel a părții carosabile cu trotuarul și tratarea unitară a pavimentului din Piața Constituției, zona Mănăstirii Antim și a bulevardului Unirii, precum și realizarea amenajărilor peisagistice și urbanistice în zona de intervenție (Piața Constituției, la nivel suprateran, se va amenaja un spațiu pietonal), reducerea suprafeței carosabile la două benzi pe sens și eliminarea parcajelor laterale, precum și diminuarea numărului de parcări din zona Antim. De asemenea, se dorea restructurarea circulației auto și pietonale de la nivelul bulevardului Unirii prin reducerea traficului la un fir pe sens și concentrarea acestuia pe zona de nord față de axul central, extinderea pietonalului în partea de sud pentru realizarea unei zone deschise pietonale și accesarea spațiului din jurul fântânilor, realizarea pistelor de biciclete, dar și amenajarea peisagistică și urbanistică a spațiilor publice din zona de intervenție. În ultima etapă, se propunea implementarea etapizată a propunerilor pentru înterzicerea circulației auto în zona acestui tronson de pe bulevardul Unirii, permis fiind doar accesul transportului public.

PUZ Piața Cantacuzino – Piața Lahovari propunea reconfigurarea Pieței Alexandru Lahovari astfel încât aceasta să includă și statuia lui Alexandru Lahovari, să urmărească reconstituirea unui spațiu iconic la nivelul orașului, cu infrastructură care să prioritizeze traficul pietonale, de bicicliști și transportul public, fără a elimina însă traficul autovehicolelor.

Pentru Piața Gheorghe Cantacuzino, proiectul își propunea reorganizarea traficului astfel încât să fie restricționată viteza de deplasare a autovehiculelor și să se facă o conexiune pietonală între cele două parcuri din zonă, fără eliminarea traficului autovehicolelor. Se dorea ierarhizarea importanței pietonilor și bicicliștilor față de aotovehicule, eliminarea vehiculelor parcate în piață, realizarea unor pavaje cu grad mare de reprezentativitate, iluminarea corectă și amplasarea strategică a mobilierului urban. Pentru realizarea obiectivelor se propunea o parcare subterană sub spațiul neconstruit al Pieței Cantacuzino. Aceasta urma să deservească clădirile de locuit și birouri adiacente, dar și traficul generat de activitățile de loisir generate de apropierea parcurilor Grădina Icoanei și Ioanid.

În Piața Cantacuzino, prin construcția parcajului urma să fie ocupat spațiul central al scuarului și să se mențină toți arborii existenți amplasați perimetral, ținând cont totuși și de starea acestora.

„Prin intervenția proiectului și configurarea unei parcări subterane, va fi afectat un copac special de pe sit (specie de copac atipică (Paulownia). Prin proiect se va planta un copac din aceeași specie în același loc. În completarea vegetației existente, se vor prevedea amplasarea de jardiniere grupate în zona locurilor de stat. În acest sens în primul nivel de pacare s-a renunțat la o serie de locuri de parcare pentru configurarea unei cuve cu pământ pentru plantarea de arbori înalți. După realizarea proiectului, spațiul verde existent de 1045 mp se mărește cu 105mp, rezultând astfel o suprafață plantată de 1150 mp. De altfel, în urma intervenției, numărul arborilor crește de la 37 la 73 (prin desființarea a 13 arbori și propunerea a 49 de arbori). Dintre cei 13 destiințați, 6 arbori sunt în declin biologic”, se arată în proiect.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea documentației de urbanism PUZ Parc Sfinții Apostoli – Podul Calicilor includea construirea unei parcări subterane, integrarea părții orașului de la sud de Dâmbovița în circuitul vieții publice centrale bucureștene, realizarea podului pietonal, reabilitarea zonei din spatele Palatului de Justiție și a zonei Bisericii Domnița Bălașa, precum și adaptarea la un sistem pietonal și de biciclete.

„Se propune amenajarea urbană coerentă a spațiului care definește cele două clădiri istorice – Palatul de Justiție și biserica Domnița Bălașa și conectarea acestuia la activitățile și fluxul de pietoni din Centrul Istoric, Piața Unirii și bulevardul Unirii”, se arată în proiect.

În prima etapă se propunea realizarea parcajului subteran Sfinții Apostoli, a Podului Calicilor și realizarea acceselor peitonale și carosabile în subteran. Aceste intervenții aveau rolul de a decogestiona traficul în zonă și totodată de a elibera zona supraterană și de a reda spațiul pietonului. Pentru atingerea acestor obiective,se propunea ca viteza traficului auto să fie redusă la 30 km/h și să fie amenajate intrările în parcarea subterană. În proiect se arăta că, parcarea subterană va cuprinde la nivel subteran spațiile de parcare pentru autoturisme cu cca. 300 de locuri, spațiile tehnice aferente și spațiile funcționale destinate utilizatorilor.

În a doua etapă urma să se realizeze reconfigurarea profilului străzii Palatului de Justiție, prin realizarea unor spații verzi tampon pe linia de proprietate a Palatului de Justiție și totodată prin realizarea unui rând de parcări supraterane de acostament în partea de nord a parcului, în etapa a treia se va realiza uniformizarea pavimentului și ridicarea părții carosabile la același nivel cu pietonalul, conform reglementărilor, precum și amenajarea peisagistică a parcului Sfinții Apostoli, iar în etapa finală se propunea realizarea pietonizarea străzii Palatul de Justiție, astfel încât să se elimine parcările supraterane și să se extindă suprafața pietonală de la nivelul parcului.

PUZ Parc Izvor – Pod Mihai Vodă prevedea transformarea Parcului Izvor într-un pol urban de atracție la nivelul orașului, popularea și animarea zonei cu pietoni, refacerea legăturilor pietonale și traseele de accesibilitate cu zonele din apropiere, sporirea atractivității și adecvarea lui la criteriile contemporane de parc urban.

Proiectul viza mărirea zonei de influența astfel încât să cuprindă toată zona centrală a orașului cu caracter de influență permanent și pe întreg orașul cu caracter ocazional.

Realizarea podului pietonal și pentru bicicliști peste Dâmbovița și peste Spaiul Independenței, erau puncte importante ale proiectului, porpunerea având ca obiectiv recreerea între cele dăuă maluri ale Dâmboviței a uneia din cele mai puternice legături din punct de vedere istoric și al memoriei colective, reprezentată de podul Mihai Vodă, dărâmat în anii ’80.

„Traseul astfel creat permite puncte de observație multiple asupra orașului și conștientizarea prezenței râului Dâmbovița în inima Bucureștiului. pe latura vestivă, platforma podului se lățește permițând adăpostirea unei zone de servicii, punct de odihnă și de admirare a apusului pe Dâmvobița”, se arată în proiect.

Același proiect includea și amenajarea spațiului public Lipscani. Astfel, strada Lipscani urma să fie inclusă în suprafața scuarului, și se propunea scoaterea circulației auto de pe segmentul dintre str. Radu Elie și str. Anghel Saligny, pavajul, mobilarea și iluminatul urmând să se facă unitar pentru întreaga suprafață și se prevedeau locuri de odihnă și întâlnire într-o amenajare lejeră și atractivă.

Pentru amenajare spațiului public Izvor se urmărea organizarea lui sub forma unui amplu amfiteatru orientat către Parcul Izvor și Casa Poporului, pentru a oferi o platformă spațială care să faciliteze și să permită activități de tip spectacol, precum și articularea Parcului Izvor, zona verde cu scuarul Brezoianu, Podul Mihai-Vodă și Muzeul Holocaustului, spații minerale, preponderent mediative și statice

„Amfiteatrul va îngloba și rampele de acces pe pod, atât cele pietonale cât și cele pentru bicicliști, ample jardiniere plantate cu copaci vor fi amplasate în zona amfiteatrului, amfiteatrul va prelungi traseul pietonal și de bicicliști al podului, sub amfiteatru se va dezvolta un spațiu cu funcționea de servicii”, se arată în document.

Potrivit proiectului, urma să se realizeze parcajul Lipscani, pe două niveluri și un număr total de aproximativ 170 de locuri de parcare, parcajul Izvor, sub scuarul amfiteatrului și sub ansamblul memorial Mihai Vodă, care va avea 1 nivel și 300 de locuri de parcare și parcajul Primăriei-Pompieri, care va avea 1 nivel și 110 locuri de parcare.

„Bulevardul Libertății în zona studiată își modifică profilul stradal ca urmare a adaptării la noile condiții impuse de accesele și ieșire din parcajul subteran, însă se păstrează cele trei benzi pe sens (mai puțin în zona parcărilor supraterane marcate pe carosabil). Se modifică intersecțiile dintre Bulevardul Națiunilor Unite cu str. BP Hașdeu (la vest) și cu bulevardul Libertății (la est), însă profilul străzii rămâne același”, mai prevede proiectul.

PUZ Spațiu Public Sala Palatului prevedea că la nivel suprateran va fi amenajat un parc cu gazon, arbuști și vegetație înaltă.

În ceea ce privește circulația, proiectul propunea atragerea traseelor pietonale prin „inima” spațiului, unind posibilele trasee dinspre str. Ion Câmpineanu, str. Walter Mărăcineanu și str. Poiana Narciselor cu cele de pe str. Luterană și str. Știrbei Vodă dinspre Sud și Nord. Reabilitarea, reamenajarea și restructurarea spațiilor pietonale, verzi și carosabile se realizează etapizat pe parcursul a două etape.

În prima etapă se propunea realizarea parcărilor subterane (parcarea nordică va avea aproximativ 500 de locuri și cea sudică – 450 de locuri) , iar cea de-a doua etapă presupunea ridicarea la același nivel a părții carosabile cu trotuarul și tratarea unitară a pavimentului din fața Sălii Palatului, precum și amenajarea celor două spații laterale.

De asemenea, în parcarea subterană se propunea realizarea unei platforme de evenimente, un spațiu de întâlnire și de odihnă.

PUZ Rahova – Uranus – Piața de Flori propunea accentuarea caracterului de „Piață de Flori” prin realizarea unui parcurs de tip pavilionar. Astfel, pe lângă funcțiunea de comerț de flori, se propuneau funcțiuni de alimentație publică și funcțiuni comerciale cu articole conexe (recipiente flori, ghivece, semințe, bulbi, îngrășăminte)

Înspre Calea Rahovei era propusă salubrizarea terenului și eliminarea costrucțiilor cu caracter improvizat. Sunt propuse pentru reabilitare corpul dinspre Bulevardul Coșbuc și corpul de piață construit în aceeași perioadă, dinspre Calea Rahovei. Cele două ganguri ale clădirii pieței, în prezent obturate, vor fi redate în folosință.

„Porticul Pieței Coșbuc se continuă cu parcursuri agrementale cu copertine care apără de soare și intemperii varietatea de flori, și mese care te invită la prânz sau și numai la un ceai. Construcții propuse sunt de tip structură ușoară, realizate din lemn și /sau metal cu închideri vitrate, având două scenarii de funcționare cu închiderile rabatate sau etanșe. Din punct de vedere economic, pentru succesul proiectului se va propune reglementarea ca procente de utilizare funcțională: 50-60% comerț flori, 30-40% alimentație publică, 10% altele”, prevede proiectul.

Conform documentului citat, aecesarul de locuri de pacare se va asigura în subteran, printr-o parcare cu un nivel și o capacitate de aproximativ 130 de locuri de parcare, ce deservesc atât Piața George Coșbuc, cât și zona Uranus – Rahova.

Copacii existenți se păstrează pe cât posibil, iar alveolele lor se recondiționează, în timp ce copacii afectați în urma construcției parcajului subteran vor fi replantați. În completarea vegetației existente se vor prevedea amplasarea de jardiniere cu plante cățărătoare grupate în zona pergolei, cât și arbori și arbuști, se mai arată în proiect.

Ca urmare a propunerii pentru Diametrala Nord-Sud Buzești-Berzei-Vasile Pârvan – BP Hașdeu – Uranus – Cale Rahovei, circulația carosabilă pe artera Calea Rahovei – str. Uranus se va desfășura pe două sensuri cu câte două benzi fiecare, eliminându-se zona de parcare de-a lungul străzilor.

Continuarea tronsonului din Calea Rahovei face parte din traseul piroritar pietonal și de bicicliști și va fi la nivel cu pietonalul. Pe acest carosabil la nivel cu pietonalul, care va avea două sensuri cu câte o bandă pe sens, vor fi restricții de viteză. Acesta va fi deschis atât circulației auto, cât și bicicliștilor, iar ieșirea din parcajul subteran se va realiza înspre această arteră.

Bulevardul George Coșbuc își va păstra profiul stradal, două sensuri cu câte o bandă pe sens, iar între cele două benzi de circulație auto rămân liniile de tramvai pe două sensuri.

FOTO-BOMBA! Nu se aştepta nimeni sa posteze astfel de poze. Vedeta care a rupt netul...
Poveste demnă de Dosarele X, la Cluj! Femeia A MURIT, dar soţul a readus-o la...
FOTO. Antonia a pozat fără jenă sau inhibiții! Și-a arătat complet trupul într-un body prea...
ADEVĂRUL despre familia lui Culiță Sterp. Nu au fost dintotdeauna bogați. Ce s-a întâmplat când...
Ce avere are, de fapt, Gigi Becali! Bombă: îl concurează pe Ion Țiriac. `Rețineți ce...
Cât costă o vacanță la mare de Paște și 1 Mai în România. Au înnebunit...
CORONAVIRUS 18 aprilie. Situaţia pe judeţe. Doar 5 judeţe au peste 100 de cazuri noi....
BANCUL ZILEI – Un primar află de la nevastă că a fost înșelat
Un cuplu a cumpărat două acţiuni Amazon în 1997. Cât valorează acum
Poveste demnă de Dosarele X, la Cluj! Femeia A MURIT, dar soţul a readus-o la...
Experimentul INUMAN care s-a petrecut la Pitești. Încercarea de DISTRUGERE a personalității umane, o pată...
Încă doi concurenți vor fi ELIMINAȚI de la Survivor. Prezentatorul Dan Pavel nu vrea să-i...
BOMBĂ! Ce a spus Monica Pop despre modul în care s-a vindecat Cătălin Botezatu. Mesajul...
Dacă vizitezi acest trib, bărbatul pleacă din casă, iar soţia lui vine la tine. Ce...
Vestea ȘOC a acestei dimineți în România: A FOST ARESTAT! Este BREAKING NEWS
10 fructe și legume pe care nu merită să le cumpărăm BIO. Recomandarea Mihaelei Bilic
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Anunţul Apple la care nu se aştepta nimeni. Pun la cale un nou produs, realizat...
×