Cetățile dacice din Munții Orăștiei, restaurate în cadrul celui mai mare proiect arheologic din țară

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei va coordona, timp de patru ani, un program de cercetare și restaurare a cetăților dacice din Munții Orăștiei, fiind cel mai mare proiect arheologic derulat în România până în prezent, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, instituția va coordona, timp de patru ani, un program de cercetare și restaurare a cetăților dacice din Munții Orăștiei.

Conform sursei citate, acesta este cel mai mare proiect arheologic derulat în România până în prezent și este finanțat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

FLASH NEWS „Fără telefoane, intervenții și pile”. Șeful CNAS îi asigură pe români că vor ajunge mai repede la medic, prin intermediul unei platforme online

18:50

DECES Ada Yonath, chimistă și prima femeie din Israel care a primit Premiul Nobel, a murit la vârsta de 87 de ani

18:40

Conform sursei citate, în proiect vor colabora Universitatea „Babeș-Bolyai”, Muzeul Național de Istorie a României din București, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca.

În 2012, săpăturile de la Sarmizegetusa Regia au primit o finanțare de 3 milioane de lei, iar pentru 2013 calendarul cercetărilor cuprinde zona Piatra Roșie, Costești, Blidaru și Cetățuie.

„Programul se va desfășura pe o perioadă de patru ani, timp în care se vor efectua cercetări arheologice sistematice și pluridisciplinare în cetățile dacice din Munții Orăștiei, monumente înscrise pe lista patrimoniului UNESCO. De asemenea, se va urmări realizarea unei diseminări cât mai eficiente a rezultatelor cercetărilor atât printre specialiști, cât și în rândul publicului larg. Dorința noastră este ca acest important program de cercetare să devină un model, în conformitate cu valoarea vestigiilor și statutul UNESCO al monumentelor antice din zona Munților Orăștiei”, se arată în comunicat.

Cercetările vizează aspecte pluridisciplinare, identificarea vestigiilor dacice prin georadar și reconstituirea arhitecturii lor fără decopertare, analize de microfloră și, în final, executarea unui plan de restaurare dat fiind că toate cetățile se află în patrimoniul UNESCO.