Cine este generalul care i-ar fi promis lui Hrebenciuc că îl protejează informativ de anchetele DNA. Miza: un loc de muncă la stat pentru fiica lui

DNA susține că Viorel Hrebenciuc a încercat să afle informații despre achetele Direcției care îl priveau pe el. În acest sens, Hrebenciuc ar fi apelat la un fost șef al unei structuri de informații. Surse judiciare au explicat pentru gândul că fostul șef este Dumitru Iliescu, cunoscut drept Mitică Iliescu, fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază.

Concret, Hrebenciuc era interesat să afle dacă DNA sau SRI au solicitat mandat de interceptare pe numele său. În acest scop, procurorii susțin că Iliescu ar fi apelat la rândul său la un angajat DNA și că i-ar fi transmis lui Hrebenciuc că este interceptat. În schimbul acestor informații, intermediarul Mitică Iliescu i-ar fi cerut lui Hrebeneciuc să îi angajeze fiica într-o funcție publică. Tot în contul informațiilor furnizate, Hrebenciuc a promis că „va interveni pe lângă diverse persoane influente (printre care și un funcționar public, asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență), pentru a le determina să mențină în funcție o anumită persoană, funcționar în cadrul Fondului Național de Garantare”.

Același Mitică Iliescu i-a mai cerut lui „Hrebenciuc Viorel să intervină pe lângă funcționari publici pentru a-i determina să îl destituie pe vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor din funcția pe care o exercita (din cauză că persoana respectivă avea un litigiu de afaceri cu acesta), cerere acceptată de către Hrebenciuc Viorel”, spun procurorii.

Cine este Dumitru Iliescu

În perioada 1990-1996, Dumitru Iliescu a deținut funcția de director al Serviciului de Pază și Protecție. A fost trecut în rezervă în 1997, ca general de divizie. După revenirea la conducerea României a lui Ion Iliescu, Dumitru Iliescu a fost numit (în aprilie 2001) în funcția de consilier de stat la Guvernul României, fiind rechemat în activitate pe 12 martie 2002. A ieșit la pensie, fiind trecut în rezervă ca general cu patru stele de către Ion Iliescu în 2004.

Presa a relatat că Dumitru Iliescu a fost ofițer în Ministerul Apărării Naționale (MApN) și că a ocupat funcția de secretar al Uniunii Tineretului Comunist la Comitetul Politic Superior al Armatei.

La revoluția din ’89, Dumitru Iliescu avea gradul de maior de TAB-uri. Despre acest episod, România Liberă a notat următoarele: „În noaptea zilei de 21 decembrie 1989, Cătălin Voicu era locotenent specializat în transmisiuni la Regimentul 3 Mecanizat, condus de căpitanul Ionel Marin și de subordonații săi Dumitru Veniciu Iliescu și Gabriel Nagy, susțin surse din Parchetul Militar. TAB-urile acestui regiment au participat la reprimare: au spart baricada revoluționarilor din dreptul Hotelului Intercontinental din București”

În 2006, Mitică Iliescu a fost audiat de către procurorul militar Voinea, în dosarul mineriadei din 1990.

În 2009, gândul relata că Mitică Iliescu este liderul informal al grupului foșilor generali. „Despre Cazacu, un personaj extrem de controversat, cu legături puternice în PSD și PC, presa a relatat că este în relații apropiate cu grupul foștilor generali din armată și serviciile secrete, al cărui lider informal este Dumitru Iliescu, cu care Cazacu este prieten. Afiliați acestui grup ar fi și pesediștii Marian Vanghelie și Viorel Hrebenciuc. Despre liderul deputaților PSD, pedeliștii susțin că ar pune la cale strategii prin care să-l oblige pe Traian Băsescu să nu mai candideze pentru un nou mandat”- sursa aici

Legătura dintre Mitică Iliescu și Cătălin Voicu

Numele lui Mitică Iliescu a apărut și în decembrie 2009 în contextul anchetei care îl viza pe senatorul PSD Cătălin Voicu. Presa a relatat la acel moment că șeful șef SPP și Cătălin Voicu aveau o relație extrem de strânsă. Cei doi au înființat chiar și o firmă, „Agenția Națională de Pază, Protecție, Investigații și Protocol”. Presa a relatat că Mitică Iliescu a fost cel care l-a propulsat pe Cătălin Voicu în funcția de consilier prezidențial al lui Ion Iliescu.

Traian Băsescu, Mitică Iliescu, Vanghelie și arhiva DGIPI

În octombrie 2009, în jurul DGIPI, serviciul secret al MAI, a apărut un scandal public al căror protagoniști au fost Traian Băsescu, Mariean Vanghelie și alți lideri PSD. Marian Vanghelie spunea atunci că din infomațiile pe care le deținea, la DGIPI nu ar mai exista date despre Traian Băsescu, exceptând „o bucățică” cu Omar Hayssam, din care șeful statului „poate să aibă o problemă”. În replică, președintele a afirmat că Dan Nica, ministru de Interne, ar fi pus această arhivă la dispoziția unor personaje precum Mitică Iliescu.

„Teoretic, nu poate (avea acces la arhiva DGIPI – n.r.). Dar poate, pentru că acel serviciu a fost pus total la dispoziția lui Vanghelie, Mitică Iliescu, generalul care a fost la Serviciul Român de Informații și a lui Voicu. Întrebați cei doi miniștri de Interne, Oprea și Dragnea de ce au plecat. Ce n-au vrut să facă ei doi a făcut Nica, deși a avut o discuție cu mine în care i-am spus să nu o facă”, a declarat atunci Traian Băsescu.

Mircea Geoană: „Este un om cu care suntem apropiați, nu negăm relația cu dânsu”

Într-un interviu pentru gândul, Mircea Geoană recunoștea în 2009 că Mitică Iliescu era un apropiat al PSD. Redăm mai jos fragmentul din interviu:

„Generalul Dumitru Iliescu a jucat vreun rol în campania electorală?

– Din punct de vedere al campaniei, nu. Evident că nu!

– Credeți că Traian Băsescu a încercat să-i dea vreun mesaj lui Dumitru Iliescu?

– Nu știu cui a vrut să dea, dar, în mod evident, a vrut să dea un semnal „Eu sunt stăpânul României și fac ce vreau pe moșia mea”. Iar dacă lumea se va lăsa intimidată de astfel de gesturi, înseamnă că predăm democrația românească unui regim unipersonal. Asta este țara în care vrem să trăim? Cu atât mai mult, demersul nostru de a afla adevărul despre alegeri este cu atât mai important. A fost un mesaj brutal de intimidare al lui Traian Băsescu, fără îndoială!

– De-asta vă întreb ce rol a jucat Mitică Iliescu în campania electorală a PSD, pentru că iată ce declarație dă vineri, pe 11 decembrie, la Hotnews: „Am informat staff-ul de campanie al lui Mircea Geoană să ia măsurile necesare, pentru că se încearcă fraudarea alegerilor”. Mă rog, vorbiți de fraudare, toată lumea vorbește, dar de ce Mitică Iliescu dă telefon la staff-ul de campanie „să ia măsurile necesare”?

– Și de ce să nu dea?

– Vă întreb ce rol joacă omul ăsta în campania electorală, asta v-am întrebat.

– Este un om cu care suntem apropiați de multă vreme. Dacă vrea să dea o mână de ajutor, e bine venit, dar nu a avut un rol în campania noastră în sens propriu. Dacă a semnala și a afla lucruri despre nereguli, la fel cum au făcut alți colegi din partid sau alți colegi care ne sunt apropiați … au semnalat la staff-ul de campanie nereguli… nu e nimica deplasat în ceea ce a spus domnia sa.

– Care este natura acestei relații între partid și Dumitru Iliescu?

– E o relație de prietenie veche.

– Adică vă mai dă sfaturi…

…Dl. Iliescu este printre cei care au fondat PDSR-ul, de exemplu. Deci a avut o anumită filiațiune politică la noi, i-a fost consilier d-lui Iliescu la Cotroceni, fost șef al SPP, dacă mi-aduc bine aminte, nu eram în țară în perioada respectivă. Este un om cu care suntem apropiați, nu negăm relația cu dânsul. Dar a da dimensiunea asta exagerată contribuției domniei sale, nu este… Este un om apropiat. Nu este niciun fel de problemă să recunosc acest lucru. Repet, gestul brutal, violent și dincolo de regula jocului democratic pe care l-a făcut dl. Traian Băsescu cu dl. Cătălin Voicu este un mesaj de intimidare. Și vreau să fac și un apel către toți cei care sunt oameni de bună credință în acestă țară: să știe că nu ne lăsăm, nu lăsăm ca acestă țară să devină țara bunului plac al lui Traian Băsescu, să arestăm în plină zi pe cine vrem noi, pentru că nu ne place tabăra în care joacă. Nu e în regulă, nu e sănătos”.

Cercetat pentru defrișări ilegale

Totodată, presa relata în 2010 că polițiștii de la IPF Ilfov l-au pus sub învinuire pe fostul șef al SPP, cercetat penal pentru defrișări ilegale. Iliescu se număra printre cei pe care Romsilva i-a reclamat la parchet pentru că au ocupat fără drept o parte a pădurii Mogoșoaia și au defrișat în mod ilegal. Fostul șef al SPP nu a mai fost trimis în judecată în acest dosar.

Mitică Iliescu în rolul justițiarului corect

Tot în 2010, Mitică Iliescu a declarat public că s-a dus la DNA să denunțe presupuse fapte de corupție ale unor angajați ai Serviciului Român de Informații. Mitică Iliescu adeclarat că, după ce s-a întâlnit cu procurorii DNA, a fost monitorizat de SRI. „A apărut la un moment dat o situație în care cineva a venit la mine și mi-a adus la cunoștință niște fapte grave de corupție în care erau implicați cei din conducerea SRI, a povestit generalul Iliescu despre ce s-a întâmplat în urmă cu aproximativ doi ani. Cum era și firesc, m-am gândit – eu am și studii juridice, sunt și doctor în drept penal – și am zis «domnule, dacă nu mă duc către un organ abilitat al statului să spun acest lucru, pot fi pe bună dreptate acuzat că am tăinuit asemenea lucruri». Și am solicitat o întâlnire cu un procuror de la DNA. Am solicitat această întâlnire, mi s-a comunicat ora și data când să ne vedem și m-am dus la procurorul respectiv, am prezentat elementele pe care le aveam, însă această întâlnire a fost monitorizată”, a declarat Mitică Iliescu.

Mitică Iliescu audiat în dosarul Frumușanu

În 1997 Mitică Iliescu a fost audiat și în cazul Frumușanu. Andrei Frumușanu, de 21 de ani, și Aurica Crăiniceanu, de 27 de ani, au fost uciși prin împușcare în timpul tulburărilor din septembrie 1991, care au dus la căderea guvernului Roman. În urma întocmirii dosarului și administrării probelor, maiorul Gheorghe Gabor, angajat al SPP, a fost învinuit de uciderea din culpă a celor doi. La finalul anchetei deși nu exista încă o sentință în dosar Mitică Iliescu din poziția de șef al SPP declara că nu crede că maiorul Gabor era vinovat. În noiembrie 2003, procurorii militari au comunicat părinților lui Andrei Frumușanu că au fost retrase acuzațiile aduse maiorului din cadrul Serviciului de protecție și pază (SPP) Vasile Gabor, inculpat pentru împușcarea tînărului, anchetatorii adăugînd că dosarul rămîne cu autor necunoscut. În aprilie 2012 România a fost condamnată în această în acest caz laplata a 60.000 euro.

Anchetat în parlament în urma unui „denunț” allui Vadim

În1996 Mitică Iliescu a fost acnhetat de o comisieparlamentară în urma acuzațiilor formulate de Corneliu Vadim Tudor în plenul Parlamentului. Vadim îl acuza pe Mitică Iliescu de fraude financiare de milioane de dolari, de trafic ilegal de armament pe relația Republica Moldova-România, că și-a angajat ilegal soția la SPP. Legat de soția sa Mitică Iliescu a declarat că a fost transferată legal de la MApN la SPP dar a respins toate acuzațiile. Comsia parlamentară cu un vot strâns de 5 la 4 a decis că acuzațiile nu erau susținute de probe.

Retrogradat la Bacău

După ce Ion Iliescu a pierdut alegerile, Generalul Dumitru Iliescu, și-a dat demisia din funcția de șef al SPP, a fost numit adjunct la Comandamentul Trupelor de Jandarmi din cadrul Ministerului de Interne condus de Gavril Dejeu. La nici o lună de la preluarea acestui post, ministrul Gavril Dejeu a dispus eliberarea lui Iliescu din această funcție și numirea sa în funcția de comandant al Brigăzii 16 Jandarmi Bacău, adică exact județul controlat de Viorel Hrebenciuc. Deoarece generalul Iliescu a considerat că această decizie este ilegală, și- a înaintat ministrului de Interne, pe 4 februarie, raportul de demisie.

A primit teren deși nu avea drept

În 1997 Mediafax publica o știre potrivit căreia Mitică Iliescu era pe o listă de demnitari împroprietăriți cu teren la Mogoșoaia. Iată ce nota Mediafax în 97: Organe competente au informat Consiliul Național de Acțiune Împotriva Corupției și Crimei Organizate (CNAICCO) că primarul comunei Mogoșoaia a facilitat punerea în posesia unor suprafețe de teren unor cetățenii care nu beneficiau de ele conform Legii nr. 18/1991, a declarat, marți, Sorin Moisescu, consilier prezidențial, coordonatorul CNAICCO.

Printre respectivii cetățeni se află Mugurel Florescu (fost procuror militar), Dumitru Iliescu (fost director al Serviciului de Pază și Protecție), Petre Mărculescu (fost ministru al Agriculturii), Gheorghe Mischie (fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii), Ioan Oancea (fost ministru al Agriculturii), Crin Halaicu (fost primar general al Capitalei), Victor Becali (vice-președinte al International Sport Management).

Mitică Iliescu audiat în dosarul „Costea”

Mediafax relata în anul 2000 că Mitică Iliescu a fost audiat de procurorii din Franța în dosarul Costea – Eterne și fascianta Românie. În același dosar au mai fost audiați Viorel Hrebenciuc și Adrian Năstase. În 2208 omul de afaceri Adrian Costea, fost consilier al lui Ion Iliescu, acuzat de deturnarea a zeci de milioane de euro din contracte cu statul roman, a fost condamnat, la Paris, la trei ani de inchisoare, din care 30 de luni cu suspendare, si plata unei amenzi de 150.000 de euro. În schimb în România dosarul a fost închis în 2007.

Istoricul dosarului realizat de mediafax.ro : Scandalul „filierei franceze” a izbucnit odată cu apariția, în cotidianul Le Parisien, a unui articol intitulat „Un judecător francez anchetează la București”. În articol se afirma că judecătorul francez Henri Pons a plecat la București pentru a ancheta un caz de spălare de bani în care ar fi implicate o serie de personalități politice românești, ce au avut legături cu omul de afaceri francez de origine română Adrian Costea.

Autoritățile franceze venite la București au confirmat faptul că doreau să-i audieze, ca martori, pe Adrian Năstase, Teodor Meleșcanu, Viorel Hrebenciuc, Mihai Unghianu, Nicolae Dan Fruntelată, Răzvan Temeșan, Mircea Coșea, Iosif Boda, Ovidiu Grasu și Dumitru Iliescu. Anchetatorii francezi doreau să afle amănunte legate de editarea, de către una dintre firmele lui Costea, a albumului „Eterna și fascinanta Românie” , precum de afaceri cu produse petroliere. Interesul autorităților franceze pentru afacerile din România ale lui Costea a fost trezit de un denunț anonim sosit pe adresa TRAFCIN, organism guvernamental francez însărcinat cu strîngerea și prelucrarea informațiilor legate de circuitele financiare clandestine.

Persoanele citate să depună mărturie în cazul Costea au declarat că această problemă reprezintă o diversiune prin care actuala putere încearcă să implice PDSR în scandalul spălării banilor. PDSR a promis că, drept răspuns, va declanșa o amplă acțiune critică la adresa puterii.

Ancheta autorităților franceze asupra lui Costea, plecat din România în 1973 și care trăiește în prezent la Paris, a început în 1998, ca urmare a unei sesizări pe adresa TRAFCIN, sosită, se pare, de la București. La 5 mai, este dat publicității, prin intermediul Parchetului General de la București, un rechizitoriu al autorităților franceze, potrivit căruia o serie de fonduri care au creditat fondurile societăților lui Costea proveneau din deturnări de fonduri din România, în prejudiciul Bancorex.

Pe de altă parte, din fondurile societăților lui Costea au fost finanțate unele cheltuieli fără legătură cu obiectul de activitate, printre care plata cazării în Franța a unor personalități politice din România (Năstase, Teodor Meleșcanu, Mircea Coșea), plata cheltuielilor de spitalizare pentru Iosif Boda, vărsăminte în conturile unor fundații din România și alimentarea contului unei societăți de pază și transport de valori, GIPP, înființată la București de Dumitru Iliescu, fost șef al Serviciului de Protecție și Pază în timpul președinției lui Ion Iliescu.

Autoritățile franceze au comunicat că suma totală care a tranzitat conturile bancare ale societăților lui Costea depășea 58 de milioane de dolari, fiind susceptibilă să corespundă cu deturnările de fonduri românești din Bancorex.

Autoritățile române declanșaseră încă din 1997 anchete legate de afacerea albumului, precum și de tranzacțiile petroliere cu contribuția Bancorex. Încă înainte ca francezii să declanșeze ancheta, autoritățile române stabiliseră că Adrian Costea era implicat în dosarele „Agroholding” Constanța și „Albumul”, alături de fostul președinte al Bancorex, Răzvan Temeșan, de deputatul PDSR Viorel Hrebenciuc (fost secretar general al Guvernului), Dan Cristian Popovici (fost președinte al Comisiei pentru Aghricultură din Camera Deputaților, în prezent decedat), Stan Dragomir (fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii), Mihail Cojocaru (fost director al Agroholding), Mihai Unghianu (fost secretar general adjunct al Guvernului) și Nicolae Dan Fruntelată (fost șef al Departamentului de Informații al Guvernului). Potrivit autorităților române, prejuduciile suferite de Bancorex au fost de 6 milioane de dolari în cazul „Agroholding” și 5 milioane de dolari în cazul albumului „Eterna și fascinanta Românie”.

Presa din România a relevat faptul că Adrian Costea era unul dintre apropiații fostului președinte Ion Iliescu, fiind posesor al unul pașaport diplomatic român din 1993, iar președintele Constantinescu îl confirmase, în martie 2000, ca „ambasador at large”. Purtătorul de cuvînt al președintelui Constantinescu, Răsvan Popescu, a declarat că singura legătură între Președinție și Adrian Costea a constat în „prelungirea mandatului de bune oficii”, încredințat acestuia de fostul șef al statului, Ion Iliescu și de fostul ministru de Externe, Teodor Meleșcanu, în vederea continuării difuzării albumului „Eterna și fascinanta Românie” în mediile internaționale.

Într-un interviu pentru Mediafax Costea a vorbit și de Mitică Iliescu. Vă prezentăm un fragment relevant din acest interviu publicat de Mediafax în 2000:

L.M.: Banii sint inca undeva?

A.C.: Bineinteles ca banii exista. Bancorexul refuza, asta este realitatea, acte in mina. Deci, in conditiile acestea, ce vreti sa facem, ce sa fac acum? Pai am sa-I dau in judecata, pai au un contract, de 500.000 de dolari. Acum nu mai vreau sa facem pentru 73.000 calendare, o sa facem pentru 500 si sa plateasca dobinzile si daunele respective, daca asta o sa fie jocul, asta o sa fie jocul!

L.M.: Inca ceva, grupul de paza al domnului Dumitru Iliescu primeste de la d-voastra 300.000 prin intermediul lui Ion Cazacu, pentru infiintarea societatii respective in 1997, cu un capital social de 300 milioane de lei. Am inteles ca mai sint si niste masini blindate. Grupul acesta urma sa faca transport de valori cu masinile respective. De ce v-ati implicat in aceasta afacere?

A.C.: Sinteti curios. De meserie sau din fire?

L.M.: Asta se intreaba oamenii de la Bucuresti si tot acest proces in presa are si aceasta parte.

A.C. Sfirsitul lui 96, domnul Dumitru Iliescu pe care-l cunosteam dar foarte putin, pentru ca, cum am mai explicat, am pastrat o distanta fata de toata lumea cu care nu aveam efectiv de lucru in meseria mea de consilier. Deci Dumitru Iliescu nu puteam sa-l evit pentru ca ne intilneam pe culoarele Cotroceniului. Sfrirsit de 96 vine valul, se apropie si imi cere sa ne intilnim, sa discutam si spune ca eu de aici plec, evident pierdem alegerile, stiu sa ma ocup de protectie de paza, de transport de fonduri. Situatia economica nu era cea de astazi, era circulatie de marfa erau bani, am oameni, am logistica, deci eram convins ca in materia asta nu este dubiu, dar n-am un ban. Poti sa intram intr-o asociatie? Eu sint de acord, depinde de conditii, ce vrei? Vreau si eu un procent, dumneata intri cu banii, eu intru cu cunostintele, sa am si eu ceva. Eu zic uite, eu iti ofer 30 sau 32, cam asa.

L.M: 25 au ramas pina la urma

A.C: Ceva de genul asta, din capul locului, si imi faci lista de ce trebuie facut, cumparat si cum vezi operatia. Dupa care m-am dus la domnul Iliescu si am spus: celalalt Iliescu vrea sa faca asa, mi-l garantati sau nu? Mi-a spus: il garantez. Pentru mine a fost suficient. Domnul Cazacu a intrat in rol ca avocat, deci a fost si la una dintre discutii, mi-a explicat cum vrea sa faca, sa inchirieze un loc, sa angajeze oamenii, sa semneze cu bancile pentru paza si sa cumperam imediat niste masini blindate ca sa treaca direct la transportul de fonduri, erau sume de plata…Eu, prudent, am zis: in prima parte va dau 300.000 sau 325.000 de dolari, nu mai stiu. Va dau acesti bani, dupa care cumpar masinile blindate, dar cu acesti primi bani e suficient de facut ca sa vad ca merge. Banii au fost trimisi cabinetului de avocati, care a dat sumele cu subsemnatul ca sa avem chitanta. Rezultatul a fost ca, intre timp, domnul Dumitru Iliescu a facut societatea, dar nu a facut activitatea care trebuia si nici in ritmul prevazut, eu intre timp am cumparat masinile blindate, dar cind am vazut ca nu este deloc ce s-a prevazut, masinile blindate le-am garat si le-am oprit, ca sa ajung in situatia in care sa-mi dau seama ca domnul Dumitru Iliescu a disparut complet cu banii respectivi. Nu mai stiu nimic.

L.M: De cind nu mai stiti nimic?

A.C: Mai, Iunie, iulie 97. Masinile blindate le-am pastrat un an si jumatate, plus am cumparat masini de teren, era o flotila intreaga care trebuia sa plece in Romania. Noroc ca nu le-am trimis, ca ramineam si fara astea si au ramas si astea in aer.

L.M: Spuneti-mi, presa romaneasca are diferite variante in privinta despartirii dumneavoastra de echipa lui Ion Iliescu. Care au fost motivele?

A.C: Motivele vin din 95, cind, intre altii, si eu l-am rugat pe domnul Iliescu sa faca schimbari, am accentuat presiunea in 96 pentru schimbari. Recunosc ca schimbarea lui Viorel Hrebenciuc imi apartine mie, nu ma mindresc cu ea