Cine poate să asculte telefoanele în România, după ordonanța Guvernului privind interceptările

Ordonanța de urgență a Guvernului, care a fost adoptată pentru a pune în acord legislația cu decizia Curții Constituționale privind interceptările SRI din anchetele procurorilor, extinde dreptul de a intercepta comunicațiile în România la mai mulți actori, spre deosebire de situația de până acum, când doar SRI-ul avea acest drept.

Procurorii DNA, DIICOT, cei ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și cei din structurile de parchet teritoriale ale Ministerului Public vor avea dreptul să efectueze interceptări ale comunicațiilor (telefonice sau electronice), folosind infrastructura Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor administrat de SRI, după ce Guvernul a modificat prin ordonanță de urgență mai multe legi, pentru a pune în practică decizia Curții Constituționale privind entitățile care pot fi desemnate de procurori să facă supraveghere tehnică în anchete. Procurorilor li se adaugă, ca și până acum, celelalte servicii secrete din România (SIE, DIPI, DIA) care apelează la SRI atunci când fac interceptări, în baza mandatelor de siguranță națională.

De asemenea, parchete precum DIICOT și celelalte din subordinea Ministerului Public vor beneficia de un corp de polițiști judiciari, așa cum are în prezent DNA, aceștia putând fi desemnați de procurori să realizeze supravegherea tehnică, respectiv interceptările, pe infrastructura tehnică a SRI. Acest lucru are loc, ca și până acum, în baza unui mandat de supraveghere tehnică emis de un judecător, sau, în cazul unor situații de urgență care pun în pericol mersul anchetelor și care trebuie justificate ulterior tot în fața judecătorului, în baza unui mandat emis direct de procuror, cu valabilitate maximă de 48 de ore.

Noile modificări anunțate de Guvern vineri seară mai arată nu doar că procurorii vor avea acces nemijlocit la infrastructura de interceptări a SRI, ci și că Ministerul Public, deci toate parchetele din România, primesc dreptul de a avea propria infrastructură de interceptări ale comunicațiilor. În prezent, doar DNA beneficiază de un astfel de serviciu tehnic propriu.

„Ordonanța de Urgență modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații astfel încât pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor este desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit și distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală„, arată Guvernul.

Surpriza din ordonanța pentru interceptări: SRI devine oficial organ special de urmărire penală

Față de forma inițială, în varianta actului normativ adoptat de Guvern a apărut o prevedere prin care lucrătorii SRI pot fi desemnați organe speciale de cercetare penală, pentru punerea în executare a madatelor de supraveghere tehnică. SRI poate să capete această calitate însă numai în dosare privind terorismul sau infracțiunile la adresa siguranței naționale, acolo unde sunt emise mandate de siguranță națională de către judecători, lucru care se întâmpla și până acum.

„Organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest. Prin excepție, organele SRI pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale, conform art. 55, alin. (5) și (6), din Codul de procedură penală, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiași Cod”, este modificarea adusă articolului 13 din legea de funcționare a SRI.

În Codul de procedură penală, articolul 57, alineatul 2 privind organele de cercetare penală specială a fost modificat prin introducerea unei prevederi privind infracțiunile la adresa securității.

„Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condițiile art. 55 alin. (5) și (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârșirii infracțiunilor de către militari sau în cazul săvârșirii infracțiunilor de corupție și de serviciu prevăzute de Codul penal săvârșite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranța navei sau navigației ori a personalului. De asemenea, organele de cercetare penală speciale efectuează, în cazul infracțiunilor  prevăzute de titlul X sin Codul penal și a infracțiunilor de terorism, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică”, este noua prevedere adoptată de guvern.

Titlul X din Codul Penal cuprinde infracțiuni contra siguranței naționale cum ar fi trădarea, atentatul sau spionajul.

Inchide