Cineastul ceh Jiří Menzel: Kundera mi-a dat o replică pentru care îl invidiez

Renumitul cineast ceh Jiří Menzel a spus, la întâlnirea cu publicul român, organizată în cadrul festivalului de film Czech Film Hunting, că îl invidiază pe scriitorul Milan Kundera pentru o replică pe care acesta i-a dat-o, adăugând că-l leagă o frumoasă prietenie de fostul său profesor de Literatură Comparată din facultate.

„Este unul dintre prietenii mei și îl vizitez în Franța, unde s-a stabilit”, a spus celebru regizor explicând de ce nu a făcut niciun film inspirat din cărțile lui Kundera. „Nu vrea să fac filme după el. După experiența americană mi-a spus că nu mai vrea ca cineva să facă filme după cărțile lui. Și l-am întrebat: Nici mie n-ai să-mi dai voie? Nu, nici măcar ție, a fost replica lui. Și i-am zis: Ei, atunci aștept până mori. Și mi-a dat o replica pentru care îl invidiez: Eu deja n-o să mai mor”, a povestit cineastul ceh în aplauzele publicului venit să asiste la proiecția simultană a trei filme semnate Jiri Menzel – Vară capricioasă / Capricious Summer / Rozmarné léto (Cehoslovacia, 1968, 74′), Sfârșitul vremurilor vechi / The end of Old Times / Konec starých časů (Cehoslovacia, 1990, 97′) și În slujba regelui Angliei / I Served the King of England / Obsluhoval jsem anglického krále (Cehia, 2006, 120′).

ACCIDENT Imagini de coșmar pe A2. Tiruri și mașini pulverizate într-un accident în lanț care a oprit complet circulația pe sensul spre București

00:42

ULTIMA ORĂ Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat

00:29

Menzel a mulțumit celor 200 de persoane venite miercuri seară la Palatul Știrbei pentru a-l întâlni și a-i vedea trei dintre filme. Regizorul a intrat într-una din sălile Palatului, cea în care se proiecta Sfârșitul vremurilor vechi / The end of Old Times / Konec starých časů (Cehoslovacia, 1990, 97′). „Ați văzut un film mai în vârstă ca mulți dintre voi”, a spus regizorul, la finalul proiecției, privind spre publicul său. „Și vă mulțumesc pentru asta. Mă bucur că este așa un interes pentru filmul ceh”, a continuat acesta, precizând că două dintre proiecțiile din cadrul Menzel Night – O vară capricioasă și Sfârșitul vremurilor vechi sunt inspirate de romanele scriitorului ceh Vladislav Vancura. „O Vară capricioasă l-am filmat în 1967, după care a venit o altă vară capricioasă pentru noi cehii, cea din 1968. Nu a fost o vară fericită, pentru că a urmat invazia rusă. Părea o punere în practică a filmului meu. În 1988 am filmat Sfârșitul vremurilor vechi. Iar un an mai târziu a venit sfârșitul altor vremuri – ale comunismului. Îmi este frică să mai fac un film după vreun roman al lui Vancura”, a spus râzând Menzel.

Mai mult, și-a exprimat dorința de a petrece mai mult timp în România. „Deși vin des aici, odată la trei ani, aș vrea să vin să stau mai mult aici. Mi s-a vorbit de natura frumoasă de aici, dar niciodată n-am venit cu timp”, a spus cineastul.

Regizor de film și teatru, actor și scenarist, autor al unor filme premiate la Berlin, Locarno, Veneția, Karlovy Vary și la Oscar, Menzel va fi celebrat pe 8 iunie, la gala de închidere TIFF, unde va fi distins cu premiul pentru întreaga carieră. Cu acest prilej, o expoziție cu posterele filmelor sale, parte a colecției unice a filmotecii Terry Posters din Praga, va  putea fi vizitată la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

„Un maestru al comediei umane”, cum îl numea influentul critic american Rogert Ebert, Jiří Menzel s-a născut la Praga, în 1938, și a absolvit celebra școală de film FAMU în 1962. Coleg de generație cu MiloÅ¡ Forman și VÄ›ra Chytilová, Menzel este unul dintre reprezentanții Noului Val în cinematografia cehă.

Scurtmetrajul său „Moartea domnului Baltazar” a fost inclus într-un film-manifest al Noului Val, numit „Pearls of the Deep/ Micile perle”, distins cu premiul criticii – FIPRESCI la Locarno, în 1965.

La doar 28 de ani, cu primul lungmetraj și cu doi ani înainte de Primăvara de la Praga, din 1968, Jiří Menzel a devenit unul dintre cei mai cunoscuți regizori europeni, câștigând Oscarul pentru cel mai bun film străin cu „Trenuri bine păzite/ OstÅ™e sledované vlaky”, una dintre cele șase pelicule pe care avea să le regizeze după povestiri semnate de renumitul scriitor ceh Bohumil Hrabal. Filmul i-a adus numeroase alte premii și șansa de a pleca din fosta Cehoslovacie. Menzel a rămas însă în țară și a regizat peste 20 de filme, majoritatea premiate.

În 1968, obținea marele premiu la Karlovy Vary pentru „Vară capricioasă/ Rozmarné léto”, iar în 1969 termina un film care a stat închis două decenii din cauza cenzurii: „Ciocârlii pe sârmă/ SkÅ™ivánci na niti”, o altă adaptare după Hrabal, recompensată cu Ursul de Aur și cu premiul FIPRESCI la Festivalul de la Berlin abia în 1990.

 În 1986, filmul i-a adus a doua nominalizare la Oscarul pentru film străin. Este portretul amuzant al unei comunități sătești din Cehia anilor ’80, în care protagoniști sunt Otik (János Bán) și Pavek (Marián Labuda), muncitori pe tractor și oameni simpli care au de-a face cu politica și birocrația atunci când un funcționar pune ochii pe casa lui Otik, perfectă pe post de casă de vacanță la țară.

Jiří Menzel a mai regizat, printre altele, „Cutting it Short/ PostÅ™ižiny” (mențiune specială la Festivalul de la Veneția, 1981), „Sfârșitul vremurilor vechi/ Konec starých časů” (cel mai bun film – Festivalul Internațional de la Los Angeles, 1990) și „În slujba regelui Angliei/ I Served the King of England” (premiul FIPRESCI la Berlin, propunerea Cehiei la Oscar – 2007).

În prezent, regizorul a încheiat postproducția la noul său film „Don Juans/ DonÅ¡ajni”.

Cineastul este membru al Academiei de film americane, membru fondator al Academiei de Film Europene și a condus departamentul de regie al FAMU între 1990 și 1992. Timp de șapte ani, între 1991 și 1998, a fost șeful Studio 89, parte a renumitei companii de producție Kratky Film. Montează, ca regizor de teatru, pe diferite scene ale lumii și joacă la două teatre din Praga. Ca actor, a apărut în peste 40 de producții. În 1996, președintele Vaclav Havel i-a oferit Medalia de onoare a statului ceh.

Spectatorii din Cluj vor putea admira și câteva dintre afișele filmelor sale, realizate de artiști cehi, la Muzeul de Artă. Expoziția, deschisă din mai, va putea fi vizitată până în 18 iunie. Cele 17 postere aduse la Cluj fac parte din colecția unică de afișe de film a filmotecii Terry Posters din Praga (www.terry-posters.com). Trei dintre ele sunt creații contemporane, iar câteva dintre cele de dinainte de 1990 mai există în două-trei copii, ceea ce ridică valoarea lor la câteva mii de euro. Expoziția include afișele originale ale filmelor „Ciocârlii pe sârmă”, „Trenuri bine păzite” și „Vară capricioasă”.