Comisia Europeană: CSM a avut dificultăți în a restabili încrederea publică, din cauza unui număr de cazuri care au subminat legitimitatea și credibilitatea

În draftul raportului pe Justiție al Comisiei Europene se arată că în ultimii cinci ani, CSM a avut dificultăți în a restabili încrederea publică, din cauza unui număr de cazuri care au subminat legitimitatea și credibilitatea Consiliului oferind o imagine a unui Consiliu care eșuează în a recunoaște că protejarea reputației sistemului juridic face parte din funcțiile sale centrale. Recentele decizii luate de CSM pentru a apăra proactiv independența justiției și statul de drept sunt pași care înfățișează un CSM mai dispus să își exercite rolul constituțional și să abordeze problema încrederii publice.

Iată ce se precizeză în draftul raportului asa cum a fost tradus el de Mediafax:

CSM trebuie să avizeze cercetarea și arestarea magistraților. Toate cele 24 de cereri de cercetare întocmite din 2007 au fost admise. Din cele 17 cereri de arestare și 22 de arestare preventivă, CSM a respins cererile într-un singur caz.

POLITICĂ Mircea Abrudean cere PSD să-și asume guvernarea. Ce spune șeful Senatului despre varianta unui premier tehnocrat

14:40

FLASH NEWS Bolojan, întâlnire cu CEO-ul Dacia după anunțul gigantului auto că renunță la investiții în România

14:37

Importanța deosebită a integrității a fost recunoscută de Consiliul Superior al Magistraturii prin adoptarea, în martie, a strategiei pentru integritate în domeniul justiției. Această strategie urmărește să sporească transparența justiției, să îmbunătățească accesul la sistemul judiciar, să intensifice normele etice și integritatea în cadrul sistemului judiciar și să amelioreze sistemul de răspundere disciplinară. Aceasta va trebui susținută cu o conducere proactivă și mecanisme specifice pentru a garanta că toate nivelele sistemului judiciar își recunosc obligațiile și aduc rezultate.

Au fost luate, de asemenea, diferite măsuri pentru consolidarea Inspecției Judiciare și a sistemului disciplinar pentru magistrați. Acestea includ măsuri progresive de consolidare a procedurii de recrutare a inspectorilor, inclusiv asigurarea reprezentării regionale în procesul de recrutare, statutul inspectorilor și practicile de activitate internă în cadrul Inspecției. Din 2010, Inspecția și inspectorii săi au fost supuși unor evaluări periodice. Inspecția și-a lansat propriul site de internet și din 2011 a elaborat separat propriul raport anual de activitate.

Recomandările MCV s-au concentrat pe necesitate de a lua în considerare o reformă mai completă a Inspecției Judiciare și a sistemului disciplinar. Schimbări mai cuprinzătoare și mai extinse ale Inspecției Judiciare au fost adoptate de Parlament în decembrie 2011. Acestea urmăresc să consolideze sistemul disciplinar prin garantarea autonomiei Inspecției Judiciare, extinderea razei de acțiune a infracțiunilor disciplinare și a sancțiunilor și extinderea titularilor dreptului de acțiune în ceea ce privește inițierea cercetării disciplinare a magistraților prin includerea ministrului Justiției, a procurorului general al României și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Noua lege urmărește, de asemenea, să închidă fisurile semnificative în legislația existentă care au subminat eficiența sistemului disciplinar permițându-le magistraților să scape de răspunderea disciplinară prin pensionare pe durata procedurii disciplinare. Noua lege introduce, de asemenea, posibilitatea de suspendare a magistraților pe durata procedurii disciplinare.

Legea a intrat în vigoare în mai 2012. Succesul ei va depinde de consolidarea eficienței sistemului disciplinar și a Inspecției Judiciare. Aplicarea legii într-un mod care să îi demonstreze beneficiile ca instrument de consolidare a eficienței și integrității sistemului judiciar este cea mai bună cale de a le oferi garanții celor care se tem că aceasta ar putea genera abuzuri și submina independența judiciară.

Legea este deosebit de importantă având în vedere progresele lente în abordarea deficiențelor sau consolidarea performanței în cadrul Inspecției Judiciare. În pofida procedurilor periodice de recrutare, rămân deficite semnificative de personal în cadrul Inspecției, în timp ce informațiile privind practici inconsistente continuă să apară. Rezultatele Inspecției înseși continuă să ridice semne de întrebare. Datele statistice furnizate pentru perioada 2007-2011 arată că în cei cinci ani nu au fost schimbări semnificative în numărul sau tipul de sancțiuni disciplinare aplicate magistraților. Aceste date, combinate cu experiența în unele cazuri emblematice, au continuat să ridice semne de întrebare cu privire la contribuția Inspecției la reforma justiției, cu rapiditatea, proacțiunea și rigoarea care erau așteptate. Rigurozitatea acțiunii Inspecției și persuasiunea sancțiunilor aplicate are un impact direct asupra încrederii publice în integritatea sistemului judiciar.

Rămân, de asemenea, îngrijorări cu privire la eficiența Inspecției Judiciare în activitatea sa de control nedisciplinar. Deși din 2006 Inspecția a efectuat controale de management la toate tribunalele și parchetele și o serie de controale în legătură cu mai multe probleme importante, consecvența, impactul și eficiența acestor controale rămân neclare, în special în termenii continuării lor. Raportul Comisiei din iulie 2011 recomandă ca Inspecția Judiciară să demonstreze rezultate în analizarea și îmbunătățirea practicii judiciare și au fost efectuate mai multe controale utile pe probleme semnificative. Aceste controale sunt mai concentrate decât în trecut, iar unele au generat formularea unor recomandări importante. Dacă aceste recomandări sunt urmate și aceste practici devin generalizate, acest lucru va reprezenta un pas important în folosirea Inspecției pentru promovarea reformei.