Consiliul Fiscal: De ce este „ILEGALĂ” a treia rectificare bugetară din 2014 a lui Victor Ponta. Rectificarea a fost aprobată în ședința de Guvern

Redactor:
Emil Popescu
Consiliul Fiscal: De ce este „ILEGALĂ” a treia rectificare bugetară din 2014 a lui Victor Ponta. Rectificarea a fost aprobată în ședința de Guvern
Rectificarea bugerară încalcă mai multe prevederi legale și arată incapacitatea Guvernului de programare și execuție a bugetului, privind în special investițiile, potrivit Consiliului Fiscal, care arată totodată că plata în avans a unor drepturi salariale nu va reduce presiunile pe bugetul pe 2015.

„Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanță de urgență), este dovada unei evidente incapacități administrative de programare și executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înțeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eșalonarea programată inițial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condițiile în care apare drept puțin probabil ca aceasta să ușureze construcția bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene și din prevederile Pactului de Creștere și Stabilitate și Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul discută astăzi reîmpărțirea banilor publici.

UPDATE 15:55 Dragoș Cabat, analist economic și unul dintre proprietarii companiei de consultanță Financial View, este de părere că din punct de vedere strict procedural, a treia rectificare bugetară din acest an încalcă legea, însă nu acesta este principalul motiv pentru care trebuie criticată. 

Cabat consideră că măsura rectificării bugetare a fost necesară pur și simplu pentru că guvernul nu a putut atrage fonduri europene și nu au fost realizate cheltuielile bugetate, care ar fi însemnat în mod normal, investiții cu efect asupra creșterii economice în anii următori. În opinia lui, a treia rectificare bugetară, pe care o consideră o „jonglerie” fiscală, va avea un cost imens. 

„Desigur, decât să raporteze un deficit minuscul și să ‘piardă” banii, adică să nu îi utilizeze nicicum, guvernul a ales să achite cheltuieli din anul fiscal 2015, făcându-si astfel un cadou pentru anul viitor: va avea un spațiu fiscal în 2015, pentru a acoperi măsura reducerii CAS și promisiunile salariale făcute în campania electorală. Dar toată această ‘jonglerie” fiscală are un cost imens: reducerea creșterii PIB în anii următori. Practic, guvernul lasă pe seama consumatorilor – la care vor ajunge plățile efectuate pe final de an – impulsionarea creșterii economice viitoare, ca o recunoaștere a incapacității sale de a gestiona sumele respective către investiții productive, indiferent dacă în educație, sănătate sau infrastructură”, a declarat pentru gândul Dragoș Cabat.

UPDATE 14:15 Cea de-a treia rectificare bugetară a fost aprobată.

UPDATE 13:15  Premierul Victor Ponta a declarat că nu va înțelege niciodată opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, „care spun să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătorești”, adăugând că Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană agreează această măsură.

„Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Nu am să înțeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătorești. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătorești definitive și irevocabile câștigate de profesori, de funcționari publici, de magistrați și este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităților locale”, a spus Ponta în ședința de guvern, în fața presei.

UPDATE 12:50 La începutul ședinței de Guvern, Victor Ponta a menționat că, pe lângă alocările deja anunțate, „din surplus”, se vor acorda „încă 5 milioane de euro, pentru continuarea programului de grădinițe din R. Moldova”. Anul trecut, Guvernul a alocat 20 de milioane de euro pentru reabilitarea instituțiilor de învățământ preșcolar din Moldova, concluzia premierului fiind că este unul dintre cele mai populare și bine primite programe.

Argumentul Executivului privind „excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creșterii încasării veniturilor bugetului general consolidat față de estimări și având în vedere situația favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014” este în mod evident fals, întrucât situația de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depășească substanțial estimările, ci pur și simplu nerealizării cheltuielilor cu investiții, arată Consiliul.

Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investițiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condițiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiții mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.

„Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situația este departe de a reflecta o bună gestiune si execuție a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacități la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiții publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie”, conform Consiliului.

Reprezentanții CF justifică această afirmație și prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condițiile în care programul de investiții publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.

A treia rectificare bugetară din acest an suplimentează bugetele Justiției, Agriculturii, Transporturilor, Educației, Apărării, în principal pentru plata în avans a titlurilor executorii pentru bugetari, dar taie din bugetele Președinției, Parlamentului, Externelor, Economiei, cu un deficit de 2,2%.

Rectificarea, efectuată în mod excepțional de Guvern, prin derogare de la lege, este determinată de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot în evidență un excedent de 0,29% din PIB față de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiași perioade a anului precedent, conform Executivului.

Guvernul arată, în proiectul de rectificare, că rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice pe întregul an de 2,6%, față de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

Veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat menținându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde lei și ca pondere în PIB la 2,2%.

„În esență, rectificarea folosește spațiul fiscal creat de nerealizarea substanțială a cheltuielilor de investiții programate pentru a achita în avans față de eșalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câștigate în urma hotărârilor judecătorești, precum și a altor arierate, cu impact favorabil asupra deficitului cash din anul 2015. Cu toate acestea, dat fiind faptul că o parte consistentă a acestor drepturi salariale restante, precum și celelalte arierate pe care Guvernul intenționează să le achite au fost deja incluse în execuția pe bază de angajamente (SEC95/SEC2010) încă din anul 2011 – în cazul primei categorii, ori în anul în curs în cazul celei de-a doua categorii, este foarte puțin probabil ca această realocare inter-anuală să genereze o diminuare a presiunilor existente la nivelul deficitului BGC în anul 2015 determinat în conformitate cu normele europene, relevant din perspectiva angajamentelor asumate de România ca membră a Uniunii Europene si respectării prevederilor brațului preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere și ale Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare”, arată CF.

Consiliul apreciază că plata sumelor respective s-ar fi putut realiza de exemplu în luna ianuarie 2015, în baza bugetului pentru 2015, fără ca acest lucru să afecteze negativ deficitul bugetar conform normelor europene și fără să fie nevoie de apelul la multitudinea de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare si, în consecință, subminarea credibilității acestora.

În plus, reducerea cheltuielilor de investiții în 2014 la un nivel minim al ultimilor ani și/sau amânarea acestora ar pune mai degrabă presiune pe deficitul bugetar în anii următori atât în standarde cash cât și în standarde bazate pe angajamente, potrivit sursei citate.

„În opinia Consiliului Fiscal, recursul sistematic la derogări de la legile in vigoare (în special de la legea 69/2010) și ușurința cu care acestea se produc pun în evidență slabiciunile majore ale implementării unui cadru bazat pe reguli în derularea politicii fiscal-bugetare, în condițiile în care prevederile legale nu reușesc nicidecum să inducă constrângeri, asa cum se intenționa prin introducerea lor, în comportamentul decizional al autorităților relevante. Devine evident faptul că statuarea regulilor fiscal-bugetare prin lege nu este suficientă și că instituirea unor reguli funcționale necesită legiferarea acestora la nivel constituțional”, se arată în Opinia CF.

În plu, Consiliul Fiscal își menține rezervele deja formulate în contextul celei de-a doua rectificări bugetare cu privire la nivelul foarte optimist estimat al încasărilor din TVA și al absorbției
estimate de fonduri post-aderare, cele două luni de execuție bugetară disponibile suplimentar în acest moment întărindu-i convingerile.

„Cu toate acestea, apreciază drept puțin probabil ca nerealizările la nivelul acestor categorii de venituri să genereze o majorare a deficitului bugetar, în condițiile în care acestea vor fi probabil compensate de o nerealizare la nivelul cheltuielilor de natura investițiilor, precum și posibil de venituri ceva mai mari decât cele prognozate la nivelul veniturilor din impozitul pe salarii și venit și contribuțiilor sociale. Referitor la cheltuielile de investiții, este dificil de înțeles cum, de la un nivel de 20,3 miliarde de lei la finele lunii octombrie, cheltuielile de investiții vor ajunge la 37,5 miliarde de lei la finele anului, dat fiind că aceasta ar implica un nivel al cheltuielilor în lunile noiembrie și decembrie comparabil ca dimensiuni cu cel cumulat pe parcursul primelor zece luni ale anului”, mai arată sursa citată.

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înființată în baza Legii responsabilității fiscal-bugetare, care își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare și să promoveze transparența și sustenabilitatea finanțelor publice.

Inchide