Constituționalist german despre eliminarea prescripției pentru omor: „Eliminarea prescripției nu contravine principiului neretroactivității legii”

Profesorul de drept constiuțional Christoph Gusy, unul dintre experții în domeniu din Germania, a explicat pentru gândul cum a fost eliminată prescripția pentru crimele naziste în Germania. Potrivit profesorului Gusy, eliminarea prescripției în cazul crimelor naziste nu a încălcat principiul neretroactivității legii. „Curtea a decis că ‘având în vedere gravitatea unor asemenea crime’, naziștii nu merită protecție”, a explicat Christoph Gusy pentru gândul.

Bundestagul german și Curtea Constituțională au decis încă din 1965, respectiv 1969, că infracțiunile de omor, genocid și altele similare sunt imprescriptibile. Pe 15 octombrie, Curtea Constituțională din România va decide dacă legea 27/2012 care prevede că aceste infracțiuni sunt imprescriptibile este sau nu constituțională. La fel ca în Germania, și în România, dezbaterea juridică se axează în jurul principiului neretroactivității legii. Mai exact, dacă este normal ca o lege din 2012 să spună că faptele torționarilor din anii ’60, crimele de la Revoluție sau din timpul mineriadelor din anii ’90 pot încă fi cercetate după mai bine de 50, respectiv 20 de ani. Curtea Constituțională din Germania a decis că prelungirea sau eliminarea prescripției nu afectează principiul neretrocativității legii. CEDO a luat o decizie similară în anul 2000.

Despre decizia în sine a CC a Germaniei gândul a scris pe lar aici

Christoph Gusy, profesor de drept constituțional la Universitatea Beilefeld, a explicat pentru gândul că, în 1969, judecătorii constituționali din Germania au extins în prima fază perioada de prescripție pentru crimele regimului nazist ca mai apoi să o elimine. „1969, crimele din perioada nazistă nu au atins perioada de prescripție. Astfel că nu a fost introdus un nou interval de timp pentru prescripție, ci intervalul existent a fost extins. Această măsură nu a avut un efect retroactiv, ci doar a fost prelungită perioada de prescripție existentă. Cu alte cuvinte, nu s-a dispus o reîncriminarea a faptelor, ci doar eliminarea prescripției”, a explicat Christoph Gusy

Dezbaterea printre juriștii români în privința eliminării prescripției pentru omorul deosebit de grav, eliminare introdusă prin legea 27/2012, se axază în jurul tezei că eliminarea prescripției ar echivala cu o reîncriminare a faptelor comise spre exemplu de torționari în anii 60. Constituționalistul german a precizat că, în Germania, judecătorii constituționali au constat că eliminarea prescripției nu echivalează cu reîcriminare și nici nu încalcă principiul neretroactivității legii. „Interdicția strictă la retroactivitate (nulla poene sine lege) este valabilă numai pentru dreptul material penal, dar nu nu pentru dreptul procedural în cazul în care crima nu a fost supus unui proces care s-a aflat pe rolul instanțelor și a fost finalizat. Eliminarea prescripției nu contravine principiului neretroactivității devreme ce nu conține elemente din dreptul penal material. Nici legea fundamentală germană, nici Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu prevăd o normă legală care ar acorda unui agresor dreptul ca împotriva lui să nu fie deschis un proces”, a precizat Christoph Gusy pentrugândul

Un alt principiu analizat de judecătorii CC din Germania a fost și acela al siguranției și predictibilității legii pentru cetățean. Christoph Gusy a explicat pentru gândul că eliminarea prescripției nu înfrânge nici acest aspect și asta a fost constatarea judecătorilor CC din Germania. „Protecția privind încrederea privind legile în vigoare nu se aplică în acest caz. Acest principiu al încrederii că legile nu vor fi modificate după bunul plac al leguitorului nu este absolut, principiul încrederii în legi se aplică pe principii și drepturi, așa cum este și greutatea unei crime în ‘justiția materială’. În cazul crimelor comise de naziști se exclude o posibilă depreciere a încrederii în lege din cauze arbitrare”, a menționat profesorul german

În opinia profesorului Christoph Gusy, judecătorii constituționali din Germania au decis în 1969 să elimine prescripția pentru infracțiuni grave, în special, cele care îi vizau pe naziști pentru că „aceștia nu meritau protecție”. „Curtea a decis că ‘având în vedere gravitatea unor asemenea crime’, naziștii nu merită protecție. La fel, nu putea fi acceptată nici speranța unui criminal ca urmele faptelor sale să dispar[, iar el să rămână nepedepsit. Aceste ideii justifică și eliminarea prescripției pentru infracțiuni grave, cum ar fi omorul, dar nu și pentru infracțiunile comune”, a explicat Christoph Gusy pentrugândul

Curtea Constituțională va judeca pe 15 octombrie o excepție de neconstituționalitate privind articolul 125 din Codul Penal și legea 27/2012 care anulează posibilitatea prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de omor. Specialiștii contactați de gândul au explicat că, dacă legea este declarată neconstituțională, atunci dosarele privind crimele comise la Revoluția din 1989, dosarele mineriadelor și dosarele torționarilor vor fi îngropate definitiv. Astfel că torționari precum Alexandru Vișinescu, Ion Ficior sau vinovații pentru cei peste 1000 de morți de la Revoluție vor scăpa de anchete, de trimiterea în judecată și eventuale condamnări. Excepția care pune în pericol aceste dosare a fost ridicată de Nicolae Trebuian, un condamnat de drept comun.