Contraoferta Parchetului General la ordonanța grațierii

Redactor:
Radu Tutulan
Contraoferta Parchetului General la ordonanța grațierii
Parchetul General propune ca soluție pentru supraaglomerarea din penitenciare transferul unor unități militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) la Ministerul Justiției și transformarea lor în închisori. Propunerea vine ca urmare a celor două ordonanțe de urgență, una privind grațierea, cealaltă privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, puse, miercuri, în dezbatere publică de Ministerul Justiției.

„Ministerul Public avertizează asupra consecințelor adoptării proiectelor de ordonanță privind modificarea Codului penal, Codului de precedură penală și grațierea unor pedepse. Propune, ca soluție la problema supra-aglomerării penitenciarelor, transferul unor unități militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) la Ministerul Justiției, în vederea amenajării ca locuri de detenție”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

După ce Procurorul General, Augustin Lazăr, a calificat proiectele de OUG ca fiind penibile, Parchetul General a venit în cursul serii de miercuri cu o serie de precizări suplimentare care fac praf actele normative privind abuzul în serviciu și conflictul de interese, dar și prevederile referitoare la grațiere.

Pe scurt, magistrații susțin că, în formularea propusă, asistăm la o dezincriminare a abuzului în serviciu și conflictului de interese. De asemenea, în cazul grațierii, Parchetul atrage atenția că „se regăsesc infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social”.

„Prin proiectul de lege ar urma să fie grațiate și infracțiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieții ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv”, arată Parchetul. 

„Modificarea textului privind infracțiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincrimnarea acestei infracțiuni. Pentru a ilustra această potențială consecință, arătăm că mențiunea suplimentară privind foloase patrimoniale „necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi și obligații corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care și-a angajat soția sau fiii la cabinetul său, iar aceștia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajați, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de dezăpezire a fiului său, iar aceasta a desfășurat activitatea de dezăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcționar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparținând soțului/soției, rudelor și celorlalte categorii de persoane prohibite de lege. Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislația franceză, care nu prevede condiția folosului patrimonial „necuvenit””, explică Parchetul General printr-un comunicat de presă.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) arată că în cursul anului 2016, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 48 de dosare privind conflictul de interese, în care sunt cercetate 54 de persoane, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari.

„Demne de remarcat sunt și aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar și un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociații comunale ai căror membri obțineau subvenții; deputați ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali și alți funcționari publici ce derulau achiziții publice prin încredințare directă către firme controlate de aceștia”, spun procurorii.

Cu privire la modificarea legii privind abuzul în serviciu, „prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracțiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecințe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii. O altă vulnerabilitate în cazul infracțiunii de abuz în serviciu este și aceea că acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situație care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracțiune. Mai mult decât atât, instituția plângerii prealabile vizează în esența ei situația persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice”, se arată în comunicatul de presă.

În ceea ce privește ordonanța privind grațierea, Parchetul General susține că limita de pedeapsă până la care se grațiază anumite pedepse, cinci ani, este prea mare.

„Printre infracțiunile vizate de proiectul de grațiere se regăsesc infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispozițiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum și infracțiunile asimilate celor de corupție. De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie grațiate și infracțiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieții ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv”, mai arată Parchetul.

Inchide