CROAZIERE DE AGREMENT pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, din 2019. Traseul scoate din uitare ÎNARIPATA, monument ceaușist depășit doar de Statuia Libertății din New York

Croazierele de agrement ar urma să fie organizate începând cu luna iunie a anului viitor, a promis directorul general al CN Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța, Daniel Georgescu, într-o conferință de presă.

„Ne dorim ca, începând cu sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, să se facă măcar de două ori pe săptămână acele croaziere de la Ecluza Agigea către Portul Murfatlar. De acolo să fie preluați și să meargă către Tropaeum Traiani, bisericile de cretă și mănăstirile Dervent și Sfântul Andrei. Eu zic că la momentul acesta, noi, ca și companie, încercăm să revitalizăm lucrurile care ne pot aduce plus valoare nouă, județului, dar și țării, pentru că până la urmă vindem Constanța și România, nu vindem doar Constanța”, a declarat Daniel Georgescu.

Potrivit directorului ACN SA, vizita în județ ar urma să se desfășoare pe parcursul unei singure zile. Astfel, turiștii s-ar plimba cu barca până la Murfatlar, de unde ar fi preluați de autocarele unor companii private, care i-ar duce către obiectivele din județ, după care, tot cu autocarele, să fie readuși la hotelul în care sunt cazați.

LIVE 🚨 Europa, Asia, Africa și Australia au intrat în anul 2026: artificii pe glob, emoții fără granițe. Imaginile magiei Anului Nou, pe Gândul

01:26

CONTROVERSĂ Ultima zi anului 2025 a adus o numire controversată la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București

00:51

Monumentul uriaș, straja celui mai sângeros șantier din comunism

Din perspectiva realizării proiectului de turism cultural pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, președintele Consiliului Județean Constanța Horia Țuțuianu va iniția demersuri pentru preluarea în administrare a statuii „Înaripata„, inaugurată în 1988, care se înalță pe malul drept al canalului. Statuia se află pe locul fostului sat Straja și este unanim recunoscută drept cel de-al doilea mare monument de for public din lume, după Statuia Libertății de la New York. Are înălțimea de 48 de metri și e realizată din oțel inoxidabil și bronz. A fost înălțat pe un soclu de beton, de aproape 10 metri, așezat pe 12 coloane adânci de 20 de metri.

Fostul sat Straja a fost ras de pe fața pământului de comuniști, pentru a elibera traseul Canalului Dunăre-Marea Neagră. Opera de artă întrupează un înger fără aripi – mai degrabă o flacără stilizată pentru ochiul necunoscătorilor. Creatorul său, artistul plastic Pavel Bucur (67 de ani) a rămas printre puținii care îi mai cunosc importanța.

„Ideea de a construi acolo un monument a fost a conducerii Uniunii Tineretului Comunist din vremea aceea. UTC-ul a plătit din fondurile sale 10 kilometri din lucrările la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Au dorit să lase generațiilor viitoare un simbol al întregului Canal”, povestește sculptorul.

Canalul care a îngropat elitele României

Mâna care a trasat Canalul Dunăre-Marea Neagră pe harta României a fost a lui Iosif Visarionovici Stalin. În 1948, într-o întâlnire la Moscova, Stalin i-ar fi arătat lui Gheorghe Gheorghiu-Dej o metodă de a relansa economia socialistă: construcția unui canal care să taie Dobrogea de la vest la est, între Dunăre și Marea Neagră. La ședința Biroului Politic din 25 mai 1949, s-a decis începerea lucrărilor la Canal.

Soluția nu era nouă și fusese vehiculată încă din 1830, când se căuta drumul cel mai scurt către mare.

Însă nu economia României era ceea ce îl preocupa pe Stalin. Tătucul voia decimarea intelectualilor României și distrugerea tuturor celor care ar fi putut transmite mai departe cultura politică și socială. Canalul Dunăre-Marea Neagră a devenit un uriaș lagăr de exterminare a elitelor, care trebuia să fie șterse de pe harta identitară a românilor, pentru a face loc omului nou al societății bolșevice.

Lucrările au început în iunie 1949. La muncă au fost aduși zeci de mii de muncitori din toată țara, cu calificări diferite, deportați, militari și mai ales deținuți politici. Peste 11 lagăre de muncă forțată au fost înființate pe traseul Canalului, care a îngropat intelectuali de marcă ai României, patrioți care s-au împotrivit comunismului și în general pe orice român etichetat ca „dușman de clasă” sau „dușman al poporului”.

În iulie 1953, conducerea comunistă decide să închidă șantierul, pentru care nu mai avea fonduri. Lucrările au fost reluate în 1975, la dorința lui Nicolae Ceaușescu, care concentrase în Dobrogea mari obiective strategice, între care Centrala Atomică de la Cernavodă sau platforma petrolieră de la Midia Năvodari, care aveau rolul de a întări puterea economică adusă de Portul Constanța. Inaugurat pe 26 mai 1984, Canalul scurtează traseul dintre Dunăre și Marea Neagră cu 400 km.