CSM a sesizat CCR: Modul în care a acționat Guvernul, „amenințare la adresa statului de drept”

În sesizarea transmisă Curții Constituționale, conducerea CSM invocă existența unui conflic juridic de natură constituțională, făcând referire la condițiile în care a fost adoptată ordonanța de urgență privind modificarea codurilor penale.

„Spre deosebire de alte situații analizate anterior de Curte, felul în care, de această dată, reprezentanții executivului au ascuns intenția reală, prin trimiterea a două tipuri de acte normative având același obiect, în timp ce ședința de guvern urma să înceapă, prin neanunțarea pe ordinea de zi a ședinței de guvern a acestui proiect de act normativ și neinformarea președintelui Consiliului cu privire la momentul în care urma să fie supus spre aprobare proiectul de ordonanță de urgență, deși ministrul justiției a fost invitat la ședința Plenului Consiliului, stabilită pentru a doua zi, precum și prin desfășurarea ședinței de guvern intempestiv, constituie argumente în sensul deturnării tuturor mecanismelor legale prin care se asigură separația și echilibrul puterilor în stat și reprezintă o amenințare la adresa statului de drept, democratic, expres prevăzut de art. 1 alin (3) din Constituție”, se arată în sesizarea înaintată Curții Constituționale a României (CCR).

Președintele CSM susține că multe dintre modificările cuprinse în ordonanță depășesc sfera modificărilor impuse de deciziile Curții Constituționale, făcând referire la prevederea referitoare la denunț, potrivit căreia sesizarea organelor penale se poate face la cel mult șase luni de la comiterea faptelor. O altă prevedere criticată este abrogarea articolului care sancționa neglijența în serviciu.

PODCAST ALTCEVA Ce se întâmplă cu noi dacă nu dormim suficient. Anca Mazilu: „Avem reflexele unui om care a consumat alcool în cantitate mare”

11:00

ACTUALITATE Tabel salarii ideale | Ce salariu ar trebui să primești pentru meseria ta, în 2026, în funcție de orașul din România în care lucrezi

10:46

De asemenea, în sesizare se menționează că în deciziile CCR nu se regăsesc prevederea care impune existența unui prejudiciu de peste 200.000 de lei, sumă de la care ar putea fi anchetată o infracțiune de abuz în serviciu, și adăugarea articolului potrivit căruia prevederile legale nu se aplică în cazul adoptării de acte normative.

În document se precizează că prevederile ordonanței sunt de natură a crea dificultăți actului de justițiu.

„Un remediu efectiv pentru restabilirea ordinii constituționale referitoare la competențele autorităților publice în materia legiferării îl constituie lipsirea actului normativ adoptat de Guvernul României, cu depășirea competențelor normative prevăzute de Legea fundamentală, de orice efect juridic, ca act care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intenției autorului. Viciile grave care afectează acest act normativ produc efecte nu doar în sfera constituționalității sale, ci sunt de natură a genera un conflict juridic de natură constituțională, afectând în mod esențial echilibrul și separația puterilor în statul de drept”, se arată în sesizare.