CSM avizează pozitiv proiectul de lege privind grațierea, dar are două observații esențiale

Astfel, CSM consideră că pedeapsa maximă care ar putea fi grațiată să fie de trei ani și nu de cinci, așa cum prevede proiectul de lege. De asemenea, magistrații CSM cer ca de lege să beneficieze și minorii care au condamnări.

„Vizează corelarea cu niște dispoziții ale codului penal privind regimul sancționatoriu. De asemenea, vizau împrejurarea de a se avea în vedere că și minorii sunt supuși unor măsuri educative și trebuie avute în vedere și acest tip de sancțiuni. De asemenea, diminuarea limitelor de pedeapsă”, a declarat președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, la finalul ședinței CSM.

Direcția Legislație din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susținea, în punctul de vedere transmis plenului CSM, că proiectul de Lege privind grațierea unor pedepse este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială, iar unele dispoziții pot da naștere la interpretări în practica instanțelor prin felul în care sunt formulate.

EXCLUSIV Dan Dungaciu avertizează că alegerile parlamentare anticipate ar putea fi anulate, dacă le câștigă AUR

23:04

FLASH NEWS Secretarul de stat din ministerul Energiei avertizează asupra majorării facturilor din toamnă, în contextul închiderii centralei de la Cernavodă

22:59

„Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-și îndeplini funcțiile și scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la cinci ani inclusiv) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială”, se arată în documentul Direcției legislație, documentare și contencios din cadrul CSM.

Mai precis, specialiștii susțineau că legea nu ar trebui să se aplice persoanelor care au săvârșit fapte penale deosebit de grave și care prezintă pericol social deosebit, subliniind că pedepsele prevăzute de noul Cod penal sunt mai mici decât cele prevăzute în Codul penal din 1968, astfel că, în prezent, aplicarea unei pedepse de cinci ani pentru o persoană aflată la prima infracțiune este consecința săvârșirii unei fapte grave.

Magistrații sunt de părere că de Legea grațierii pot beneficia și condamnații cu pedepse de peste cinci ani, în situația în care au comis mai multe infracțiuni pentru care s-au aplicat pedepse care au fost contopite, în condițiile în care grațierea colectivă se aplică pentru fiecare dintre infracțiuni și nu pentru pedeapsa rezultantă.

De asemenea, dispozițiile art. 2 sunt imprecise prin felul în care sunt formulate și pot da naștere unor interpretări diferite în practiva instanțelor. Concret, art. 2 propune grațierii parțiale femeile însărcinate și persoane care sunt unic întreținător de familie și au în întreținere minori de până la 14 ani, fără a menționa dacă sunt vizate și persoanele care au pedepse mai mari de cinci ani.

Specialiștii mai spun că sintagma „persoane care sunt unic întreținător de familie” va genera serioase disfuncționalități în aplicarea actului normativ, deoarece ar fi nevoie de prezentarea unor dovezi în acest sens, iar decizia asupra aplicării unei eventuale grațieri trebuie să fie luată de urgență. Prin urmare, sintagma ar trebui definită în cuprinsul actului normativ.

Magistrații atrag atenția că proiectul de Lege nu cuprinde dispoziții cu privire la efectele grațierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat sau sub supraveghere, în condițiile în care în vechiul Cod penal grațierea producea efecte și cu privire la aceste pedepse. Totuși, art. 160 alin. 4 din noul Cod penal prevede că grațierea nu are efect asupra pedepselor a căror executare este suspendată sub supraveghere, în afară de cazul în care se dispune altfel prin actul de grațiere. În consecință, în lipsa unor prevederi clare, persoanele condamnate cu suspendare sub supraveghere nu vor beneficia de clemență.

În ceea ce privește faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice, magistrații apreciază că „pentru respectarea cerinței de claritate și previzibilitate a actului normativ, precum și pentru evitarea unor situații de interpretare neunitară, este necesar să se precizeze expres dacă excepțiile enumerate în articolul 5 includ și forma tentată a infracțiunilor respective.”

Proiectul de Lege privind grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la cinci ani inclusiv și de grațiere în parte a femeilor gravide și a persoanelor care au întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani a fost trimis spre avizare către CSM, urmând să fie discutat în ședința Plenului din 28 februarie.

În expunerea de motive, actul normativ este justificat prin condițiile precare din penitenciare, supraaglomerarea și condamnările împotriva statului român pronunțate de CEDO.

Ce prevede proiectul de lege privind grațierea, depus la Parlament

Proiectul de lege privind grațierea unor pedepse a fost depus la Senat, pentru a fi dezbătut de Parlament, din el fiind eliminate multe dintre prevederile controversate ale proiectului inițial, lansat de ministrul Justiției Florin Iordache.

Astfel, sunt grațiate pedepsele și măsurile educative privative de libertate de maximum 5 ani, cu condiția ca cei care sunt grațiați să achite în termen de maximum un an prejudiciul stabilit de instanță, în caz contrar grațierea fiind revocată și grațiatul fiind pus să execute restul pedepsei, arată proiectul. În cazul în care e vorba de condamnări incluse pe lista de infracțiuni exceptate de la grațiere, grațierea nu se aplică.

O altă condiție pentru aplicarea grațierii este ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă să nu depășească 10 ani, chiar dacă infracțiunea nu se află pe lista de excepții de la grațiere din proiectul de lege.

De asemenea, grațierea nu se aplică persoanelor care nu au început executarea pedepsei cu închisoarea sau s-au sustras de la executarea ei. Totodată, mai arată proiectul de lege, persoanele grațiate care în decurs de 3 ani săvârșesc „cu intenție” o infracțiune, vor executa atunci când sunt condamnați și restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a grațierii.

S-a renunțat la prevederea ca deținuții de peste 60 de ani să beneficieze de grațierea a jumătate din pedeapsă, de această clemență bucurându-se doar femeile gravide și persoanele care sunt unic întreținător de familie și au în întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani, mai arată proiectul. Lor li se aplică prevederea infracțiunilor exceptate de la grațiere, dar și obligația plății prejudiciului în maximum 1 an. În forma inițială, se bucurau de această prevedere deținuții de peste 60 de ani, femeile gravide și cei cu minori de maximum 5 ani în întreținere, indiferent de infracțiunea pentru care fuseseră condamnați și fără obligația plății prejudiciului.

De la grațiere sunt exceptați recidiviștii, mai arată proiectul.

Pe lista infracțiunilor exceptate de la grațiere au intrat și cele acoperite de legea 78/2000 privind infracțiunile de corupție, precum și abuzul în serviciu.