Cu cât trăiește mai mult un român din București față de unul din Satu Mare. Topul județelor după speranța de viață

Zonele cu cea mai mare longevitate sunt municipiul București și județul Vâlcea, cu o speranță de viață de 77 de ani, urmate de județele Cluj, Brașov și Sibiu, cu o speranță de viață de 76 de ani. Pe ultimele locuri privind durata medie de viață sunt Satu Mare, Călărași, Giurgiu și Tulcea, fiecare cu 73 de ani.

Speranța de viață la naștere este un in­di­cator care arată numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut dacă ar trăi în condițiile mortalității pe vârste dintr-o pe­rioa­dă de referință. În funcție de nivelul du­ratei medii de viață se poate stabili și starea de sănătate a populației unei țări. „Dacă e o populație mai educată, cu nivel de trai mai ridicat, oamenii trăiesc mai mult pentru că știu să se ferească de boli, au ac­­ces la servicii de sănătate și au o ali­men­tație mai bună. În zonele mai dezvoltate va fi o speranță medie de viață mai mare”, a ex­pli­cat sociologul Marian Preda, profesor la Fa­cul­­tatea de Sociologie a Universității din Bu­curești.

Acesta mai spune că în județele unde există o pondere mai mare a satelor regăsim o speranță de viață mai mică decât în zonele în care predomină ponderea localităților urbane pentru că în mediul rural „sunt persoane îmbătrânite care au un risc de deces mai mare și  sunt zone sărace, cu mai puțină educație”.

EXCLUSIV Surse: Tensiuni în tabăra AUR înainte de votul crucial de mâine, pe legea ANI. Petrişor Peiu ameninţă cu demisia

20:43

ECONOMIE Germania se îndreaptă spre cea mai puternică creștere a PIB-ului din ultimii 4 ani. Ce ar putea să se întâmple cu economia țării în 2026 și care este efectul asupra României

20:42

De asemenea, nivelul de dezvoltare a județelor determină durata de viață medie pentru fiecare regiune în parte.

„În Muntenia avem o speranță de viață mai bună în județele dinspre deal și munte – Bucureștiul face excepție – și mai scăzute în cele de câmpie. La fel în zona Carpaților, speranța medie de viață e în general mai bună, dar asta ține și de nivelul de dezvoltare și de orașe și de nivelul de educație și, probabil, de niște factori precum calitatea aerului”, afirmă Marian Preda.

Satu Mare este județul cu cea mai mică speranță de viață din România în 2015, iar cifrele nu au suferit modificări majore față de anul 1990, când sătmărenii se aflau pe penultimul loc în topul celor mai longevive municipii, cu 67 de ani la acea vreme. Valoarea PIB per capita în județul Satu Mare a fost de circa de 5.700 de euro pentru anul 2015, de 3,6 ori mai mică decât cea din București, unde PIB-ul per capita a fost de circa 28.900 de euro anul trecut, media PIB per capita la nivel național fiind de aproximativ 8.000 de euro.

Statisticile arată că, în medie, un bucureștean trăiește cu 5 ani mai mult decât un locuitor al județului Satu Mare.

„Eu cred că problema mare este de la centrul județului înspre nord, în zona locuită de oșeni, unde există epuizare fizică și stres din cauza plecării în străinătate în mod masiv. Sunt localități unde efectiv 50% din populație este plecată”, afirmă Alexandru Panea, vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare.

Vicepreședintele CJ Satu Mare mai spune că salariile mici îi determină pe locuitori să plece în străinătate, iar soluția pentru atragerea investitorilor este colaborarea instituțională și pregătirea profesională a tinerilor pentru companiile care vor să investească.

În ceea ce privește educația, un factor care influențează nivelul speranței de viață, vicepreședintele CJ Satu Mare face o comparație cu situația de la Cluj, arătând că în județul său există câteva filiale ale universităților din Arad și Cluj, pe care le caracterizează drept „slăbuțe”, spunând că acolo „diplomele se dau cam ușor și toată lumea știe că o facultate făcută la Satu Mare nu este egală cu o facultate făcută la Cluj”.

Despre serviciile de sănătate, Panea afirmă că „au fost la pământ”, însă venirea unor medici tineri îi dă speranțe că dezvoltarea acestui domeniu va fi mai rapidă.

În ceea ce privește dinamica duratei de viață, cea mai mare creștere a longevității a fost înregistrată în județul Constanța, respectiv de 11,6 ani din 1990 până în 2015. Locuitorii din București trăiesc cu 10,5 ani mai mult față de 1990. La polul opus, populația din Vaslui a înregistrat cea mai slabă evoluție a speranței de viață de după 1990, durata medie de viață în acest județ crescând cu 5,8 ani, urmat de Brăila cu 5,9 ani și Buzău cu 6 ani.

Citește în continuare pe zf.ro.