Legea ANI, care conţine controversatul „amendament Fritz”, urmează să intre miercuri la Comisia Juridică şi apoi să fie suspusă votului în plen al Senatului.
Înainte să treacă şi de votul senatorilor, legea care l-ar putea trimite acasă pe primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a provocat o serie de tensiuni chiar şi în rândul celor de la AUR.
Petrisor Peiu, spun surse Gândul, simte că AUR poate colabora mai bine cu un PNL condus de Ilie Bolojan decât de un PSD condus de Sorin Grindeanu.
În acest timp, Murad vrea o apropiere de PSD, lucru care a dat foc partidului în lipsa lui George Simion.
Potrivit surselor Gândul, al doilea om din partid, Petrişor Peiu, a ameninţat marţi că, dacă Legea ANI cu „amendamentul Fritz” va fi votată de către colegii săi, atunci el îşi va da demisia din grupul de la Senat(n.r este liderul de grup AUR de la Senat).
Potrivit aceloraşi surse, sunt presiuni mari în AUR pentru ca această lege să nu treacă, iar săptămâna trecută, omul de afaceri Mohammad Murad, sau Moha cum i se spune în partid, a avut „o ceartă dură” cu Petrişor Peiu, pe această temă.
Amintim faptul că un episod similar a mai avut loc în momentul în care se derulau negocieri între AUR şi noul guvern în formare Adrian Veştea. Şi atunci, cei doi colegi s-au contrat pe marginea destinaţiei votului care avea să ducă la validarea noului executiv condus de liberal.
Lucru care nu s-a întâmplat, din cauză că, înainte de vot, Peiu a declarat în exclusivitate pentru Gândul că, dacă George Simion va susţine Guvernul Veştea, el îşi va da demisia din partid.
Şi tot la Gândul, Peiu a mai declarat în exclusivitate că ar prefera ca AUR să guverneze mai degrabă cu PNL decât cu PSD.
Chiar şi în ultimele sale postări de pe facebook, Peiu susţine că Dominic Fritz nu este o miză, nici măcar publicarea declaraţiilor de avere ale partenerilor persoanelor cu funcţii în statul român, şi mai importante sunt alte subiecte sau proiecte legislative.
Între timp, liderul AUR, George Simion, urmează să se întoarcă marţi seară din SUA, unde a vizitat comunităţile de români. Eveniment aproape similar cu acela premergător votului Guvernului Adrian Veştea, mai spun aceleaşi surse.
În acest moment, felul în care va vota AUR încă nu e decis. Lucrurile urmează să fie clarificate în cursul zilei de miercuri, 26 august, în cadrul şedinţei de grup în urma căreia se va stabili cum se va vota, atât în comisie, cât şi în plen.
Modificările aduse noii Legi a integrității (Legea ANI) au fost adoptate de Camera Deputaților pe 24 august 2026, cu 183 de voturi „pentru” și 84 „împotrivă”. Si atunci AUR a votat impotriva.
Textul de lege a fost trimis la reexaminare în Parlament în urma unei decizii de neconstituționalitate, parțială, emisă de Curtea Constituțională (CCR).
Proiectul reprezintă un jalon crucial din PNRR, legat direct de aprobarea celei de-a șasea cereri de plată a României.
Modificările legislative aduc reguli complet noi privind modul în care demnitarii își raportează bunurile, dar și clarificări privind sancțiunile aplicate aleșilor locali:
Declarațiile de avere clasice, detaliate, vor fi înlocuite de o fișă publică digitală bazată pe praguri valorice.
Curtea Constituțională a eliminat obligația declarării averilor pentru partenerii nerezidenți (sau necăsătoriți) care nu au bunuri comune cu demnitarul, articol considerat inițial neconstituțional.
S-a păstrat „amendamentul Fritz”, în forma finală constituțională; acest amendament clarifică faptul că primarii sau aleșii locali aflați în conflict de interese sau incompatibilitate își pierd automat mandatul. Această prevedere a stârnit critici dure din partea opoziției (USR).
Proiectul a fost votat în plen de reprezentanții PSD, PNL, UDMR, SOS România și UPR.
Ulterior, Comisia Europeană a anunțat pe 25 august 2026 că textul modificat va fi evaluat riguros pentru a verifica dacă respectă toate normele de integritate necesare deblocării fondurilor europene.
Cei de la USR acuză majoritatea parlamentară că a creat o lege menită să slăbească controlul real asupra averilor și a depus, pe 25 august 2026, un proiect alternativ si că forma actuală vulnerabilizează legislația anticorupție.