Beijingul respinge amenințarea Statelor Unite privind sancțiunile împotriva companiilor și țărilor care continuă să facă afaceri cu Iranul și avertizează că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele. Avertismentul vine după ce Washingtonul a anunțat o nouă campanie de sancțiuni menită să izoleze economic Teheranul.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat luni un pachet de sancțiuni care vizează 60 de persoane, entități și nave despre care Washingtonul susține că sunt implicate în comerțul cu Iranul. Pe listă nu au fost incluse instituții financiare chineze, deși acestea sunt implicate în finanțarea comerțului cu petrolul iranian.
Întrebat de ce administrația Trump nu a impus sancțiuni împotriva unor instituții chineze și nu a indicat posibilele ținte viitoare, Bassement a răspuns: „De ce aș vrea să arunc în aer sistemul financiar global?”.
Experții în finanțe și comerț susțin că administrația americană este conștientă de riscul unei reacții din partea Chinei, mai ales înaintea summitului programat luna viitoare între Donald Trump și Xi Jinping.
China ar putea răspunde prin măsuri pe piețele financiare sau prin limitarea exporturilor de minerale critice.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat marți că relațiile comerciale dintre China și Iran trebuie să continue fără intervenții din partea altor state.
„Cooperarea dintre China și Iran s-a desfășurat întotdeauna în cadrul dreptului internațional și nu ar trebui să fie interferată sau perturbată”, a spus Lin Jian.
El a reiterat opoziția Beijingului față de sancțiunile americane.
„China a declarat deja de multe ori că se opune ferm sancțiunilor unilaterale ilegale. China va lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja ferm propriile drepturi și interese”, a adăugat oficialul chinez.
Potrivit The Guardian, operațiunea anunțată de Bessent, denumită „Operation Economic Outcast”, arată că perspectivele unei soluții pentru conflictul cu Iranul rămân reduse.
Campania indică, de asemenea, o orientare mai puternică spre presiunea economică și o îndepărtare de folosirea forței militare, după șase luni de război care nu au dus la capitularea Iranului așa cum și-ar fi dorit Washingtonul.
Aproape blocarea strâmtorii Ormuz și efectele acesteia asupra prețurilor petrolului și economiei mondiale reprezintă un risc politic pentru Donald Trump, în condițiile în care în noiembrie sunt programate alegeri pentru Congresul american.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a precizat însă că acțiunile militare nu sunt excluse.
„În niciun caz nu renunțăm la posibilitatea de a folosi lovituri militare oriunde în strâmtoarea Ormuz sau în jurul Iranului”, le-a spus Hegseth jurnaliștilor luni.
Scott Bessent a descris campania de sancțiuni drept una fără precedent și a comparat-o cu debarcările din Normandia, moment considerat un punct de cotitură în cel de-Al Doilea Război Mondial.
„Astăzi, în același spirit, lansăm o ofensivă economică împotriva legăturilor financiare ale Iranului din întreaga lume. Obiectivul nostru este să tăiem fiecare sursă economică vitală care susține acest regim tiranic, până când Teheranul va rămâne singur”, a declarat Bessent.
Secretarul Trezoreriei americane a spus că Statele Unite au identificat entitățile care continuă să facă afaceri cu Iranul. Fiecare dintre acestea va primi un termen pentru a întrerupe relațiile comerciale cu Teheranul sau va fi sancționată de Washington.
Potrivit lui Bessent, termenele vor fi stabilite în funcție de situația fiecărei entități.
„Orice entitate care facilitează spălarea banilor în numele Iranului va fi eliminată din sistemul dolarului american. Ceasul tocmai a început să ticăie”, a avertizat el.
Bessent a mai spus că Donald Trump „dă telefoane liderilor lumii, cu solicitări precise de a-și înceta relațiile cu regimul”, fără să precizeze dacă președintele american va discuta și cu omologul său chinez.
În anticiparea măsurilor americane, Emiratele Arabe Unite, un aliat apropiat al Statelor Unite și Israelului, au anunțat suspendarea relațiilor comerciale cu Iranul.
Turcia, un alt partener comercial al Iranului, care a criticat campania condusă de Statele Unite împotriva Republicii Islamice, nu a răspuns deocamdată amenințării americane cu sancțiuni.
Andrew Miller, cercetător senior la Center for American Progress, a apreciat că noile măsuri arată limitele strategiei americane de până acum.
„Anunțarea unor noi sancțiuni economice împotriva Iranului și a țărilor care fac comerț cu acesta arată ceea ce este evident pentru toată lumea: acest război nu a adus Statele Unite mai aproape de eliminarea programului nuclear al Iranului sau de slăbirea regimului iranian.
Dar, deși sancțiunile pot fi eficiente, este foarte puțin probabil ca ele să producă o soluționare rapidă favorabilă Statelor Unite”, a declarat Miller.