Cum a refăcut DNA rețeaua lui Dragnea la referendum. Procurorii au stabilit CINCI METODE de fraudare a votului

Redactor:
Biro Attila

În rechizitoriul dosarului prin care Liviu Dragnea fost trimis în judecată, procurorii spun că au dovedit cu expertize că voturile la referendumul pentru demiterea președintelui Băsescu din 2012 au fost fraudate. Procurorii au identificat cinci metode de fraudă: falsificarea listei de alegători din localitate, voturi în numele căpșunarilor, voturi pe numele morților, fraude cu urna mobilă și mituirea pedeliștilor din secțiile de votare. 

Premierul Ponta a declarat că este un dosar politic și că el este la fel de vinovat ca Dragnea. Vicepremierul Dragnea s-a apărat și a declarat că este nevinovat. 

Pptrivit procurorilor, coloana vertebrală a operațiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea a fost sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft și un call-center. Sistemul a fost conceput pe trei paliere, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectați la sistem prin intermediul telefoanelor mobile.

CITEȘTE AICI RECHIZITORIUL INTEGRAL

Potrivit rechizitoriului, acești utilizatori transmiteau două informații către serverele care centralizau datele: o informație este prezența la urne, iar o a doua informație este numărul de voturi DA și NU exprimate în secțiile de votare. Nu toți cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi DA și NU din fiecare secție de votare. În sistem au fost înregistrate peste 4.000 de mesaje care conțineau date legate de voturile pentru și împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.

Prin acest sistem informatic Liviu Dragnea a transmis mesaje către președinții de secție și către președinții filialelor PSD. Procurorii arată că fizic mesajele nu erau tastate de Dragnea, dar că el era cel care compunea mesajele și aproba trimiterea lor prin sistem. Dragnea a trimis mesaje precum: „Pentru fiecare secție se va face o listă a cetățenilor care nu au venit la vot. Dați-o membrilor PSD și PNL să meargă la ei acasă și să-i aducă să voteze”. Citește aici comunicările trimise de Dragnea prin sistemul său electronic.

„A încălcat confidențialitatea votului”

Procurorii DNA susțin că acțiunile lui Dragnea contravin legilor în vigoare. „Folosirea reprezentanților USL din cadrul secțiilor de votare pentru a identifica persoanele care au ales să nu își exercite dreptul de vot și a întocmi liste ce urmau a fi folosite de către activiștii de partid în scopuri electorale reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal ale acestor persoane, precum și a prevederilor Legii nr. 3/2000 privind confidențialitatea votului”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii DNA mai spun și că ” folosirea caravanelor electorale pentru a îndemna cetățenii să iasă la vot (comunicările de la 18:49:12 și 18:50:51), prin folosirea imnului României și a unui mesaj mobilizator, reprezintă o formă clară a propagandei electorale, prohibită de art. 4 alin. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 34/20012 după momentul oficial al încheierii campaniei electorale”. Potrivit listei de comunicări trimise de Dragnea prin sistem, unul dintre mesaje era următorul: „Liviu Dragnea: Ieșiți cu caravanele și îndemnați cetățenii să iasă la vot. Difuzați alternativ > cu mesajul pe care îl veți primi imediat!” În opinia procurorilor, acest mesaj reprezintă propagandă electorală în ziua votului.

Procurorii DNA susțin că Dragnea este vinovat pentru că , „în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29.07.2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală necuvenite pentru alianța politică U.S.L. (îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările și completările ulterioare).”

În argumentarea deciziei de a-l trimite în judecată, procurorii DNA au invocat sentința din dosarul Trofeul Calității prin care Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare. Și Năstase a fost trimis în judecată pe baza aceleiași invinuiri, folosirea influenței de lider politic. „Comunicările transmise în diferite forme de învinuit persoanelor aflate în subordinea sa în ierarhia de partid cu privire la conduita pe care urmau să o adopte pe parcursul procesului electoral, precum și organizarea și coordonarea mecanismului descris anterior reprezintă acte de folosire a autorității și a influenței cu scopul de obține prin mijloace nelegale creșterea prezenței la vot și, implicit, validarea referendumului pentru demiterea președintelui, de natură să aducă un beneficiu politic Uniunii Social Liberale. Așa cum am mai arătat, persoanele cărora le erau adresate aceste mesaje se aflau în sfera de influență politică a învinuitului, împrejurare care rezultă fără nici un dubiu examinând poziția acestora în ierarhia de partid, dar și tonul imperativ al comunicării”, se arată în dosar.

Cum s-a apărat Dragnea:”Nu am fraudat voturile”

În cadrul anchetei, Liviu Dragnea a transmis procurorilor un memoriu prin care își susține nevinovăția. Liderul PSD susține că acuzațiile procurorilor DNA sunt nefondate. Redăm mai jos câteva fragmente din apărarea lui Dragnea prezentată la DNA:

„Precizez că nu am cerut niciunei „autorități publice centrale, județene, locale, aflate sub controlul politic al USD” să aplice „metodele” descrise în rezoluția de începere a urmăririi penale și nici n-am conceput „un sistem național de fraudare”.

În mod greșit se reține că am monitorizat „modul în care s-a votat”, fiecare partid urmărind de fapt rezultatele înregistrate la secțiile de votare (…). Altfel spus, sistemul nu a înregistrat numele sau alte date ale votanților pentru a stabili „modul cum au votat” aceștia ………………………………………
Sistemul a urmărit strict evoluția prezenței la vot și rezultatele (adică numărul de voturi „Da” și „Nu”) înregistrate după numărarea voturilor, după închiderea procesului de votare la ora 23:00.”

Procurorii DNA arată că dispozițiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către președinții secțiilor de votare. DNA a analizat modul de fraudare a votului la referendum pentru 11 secții de votare.  Procurorii spun că nu au făcut analiza pentru toate secțiile de votare pentru că acest lucru era imposibil având în vedere că au fost peste 18.000 de secții de votare.

Potrivit rechizitoriului prezentat de DNA, după ce Liviu Dragnea transmitea mesajele către liderii locali sau președinții de secții de votare aceștia intrau în acțiune și duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.

Acuzația DNA: Metoda 1 de fraudare – falsificarea semnăturilor

Una din metodele identificate de DNA este aceea că buletinele de vot erau băgate în urne, dar în realitate unii dintre cei trecuți pe listele electorale că ar fi votat nu au votat. DNA a constat prin expertize că semnăturile au fost falsificare.

Un asemenea exemplu este secția de votare 105 din Piatra Olt, județul Olt. „Din declarațiile luate în calitate de martori persoanelor care figurează că și-au exprimat votul pe listele electorale ale acestui birou electoral al secției de votare a rezultat că o mare parte a semnăturilor executate pe aceste liste au fost falsificate în sens material, după caz, alegătorii neprezentându-se la vot și/sau nesolicitând și neexercitându-și votul prin folosirea urnei mobile”, se arată în rechizitoriu.

Prin constatări ale expertizelor realizate de specialiștii DNA au fost identificare doar la această secție 35 de voturi fraudate, prin falsificarea semnaturilor.

Acuzația DNA: Metoda 2 de fraudare: votul căpșunarilor

O altă metodă de fraudare a voturilor identificată de procurori este falsificarea voturilor românilor plecați în Spania, Italia, sau alte țări. „O altă categorie de falsuri ce a fost avută în vedere a fost cea a semnăturilor depuse pe listele electorale, despre care rudele apropiate ale titularilor declară cu certitudine, în calitate de martori, că titularii au fost plecați în străinătate (în special în Italia sau Spania), pentru perioade mai lungi de timp, la muncă, și că nu au fost prezenți în țară la data de 29.07.2012”.

La secția din Olt au fost identificate 13 astfel de cazuri. Procurorii DNA arată că doi membri ai biroului electoral au recunoscut că au falsificat votul la referendum. „Deosebit de relevante în acest caz sunt declarațiile date de învinuiții Preduț Marius și Preduț Simona-Cristina (vol. 41, filele 8-21), ambii având calitatea de membri în biroul electoral al secției de votare. Astfel, aceștia au recunoscut implicarea personală în falsificarea listelor electorale ale biroului electoral al secției de votare”, se arată în rechizitoriu.

La secția nr .244 din Comuna Ploșca, din Județul Teleorman au fost identificate 43 de voturi fraudate. În rechizitoriu a fost inserată și expertiza care dovedește că la fiecare din cele 43 semnăturile au fost falsificate.  „După cum se observă din tabelul prezentat mai sus, în cazul acestei secții de votare au fost probate un număr de 43 de semnături contrafăcute material pe lista permanentă a secției. Deoarece, cu ocazia numărării finale a voturilor, după orele 23:00, s-a constatat că numărul total de voturi exprimate (incluzându-le și pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urna secției, tragem concluzia că, până la momentul numărătorii finale a voturilor, au fost introduse în urnă un număr suplimentar de 43 de buletine de vot în plus față de cele votate efectiv de alegători”, se arată în rechizitoriu.

Acuzația DNA: Metoda 3 de fraudare: mortul a votat pe lista celor vii

În secția 314 comuna Țigănești din Teleorman au fost identificate 47 de voturi fraudate. Procurorii spun că au identificat 31 de semnături ale alegătorilor, falsificate pe lista permanentă și 16 semnături ale alegătorilor falsificate pe lista suplimentară – urnă mobilă. Procurorii au identificat și că pe lista cu alegătorii care au votat se regăsește și un mort.

„CĂLUGĂREANU DUMITRU – așa cum rezultă din Procesul verbal din 17.08.2012, întocmit de ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, figurează în listele electorale permanente aferente Secției de votare nr. 314 – comuna Țigănești, jud. Teleorman, pagina 19, poziția 130, ca persoană care a votat, cu toate că la data de 16.07.2012 acesta decedase, (vol. 15, fila 426)”, se arată în rechizitoriu.

Acuzația DNA: Metoda 4 de fraudare – mituirea pedeliștilor din secții

Procurorii arată că Daniel Răboj, primarul PNL din Bragadiru la data când a avut loc referendumul, i-a dat lui Marin Mitroi, reprezentant PDL în biroul electoral al secției de votare 112 din Bragadiru, suma de 200 de lei (jumătate în dimineața zilei de votare și cealaltă jumătate seara, după închiderea urnelor), pentru ca acesta să închidă ochii și să nu semnaleze fraudele de la vot.

Acuzația DNA: Metoda 5 de fraudare – voturi fraudate cu urna mobil

În Vrancea la o singură secție de votare, DNA a demonstrat că au fost fraudate 245 de voturi. „Au fost falsificate listele electorale ale secției, după cum urmează: lista electorală suplimentară – secție – falsificate numele, datele de identitate și semnăturile a 163 de alegători;lista electorală permanentă a secției – falsificate semnăturile a 43 de alegători; lista electorală suplimentară – urnă mobilă a secției – falsificate semnăturile a 39 de alegători”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii arată că în această secție s-a consumat și un episod bizar care dovedește, în opinia procurorilor, că votul a fost fraudat. Dna susține că doi cetățeni s-au prezentat la secția de votare și au constat că deja votaseră cu urna mobilă. Președintele secției a anulat două voturi cu DA. Ceea ce spun procurorii dovedește că frauda s-a comis în favoarea USL. „O altă întâmplare relevantă în privința falsificării listelor electorale ale secției de votare privește situația alegătorilor Statache Dumitru și Statache Dumitra. Aceștia figurează la pozițiile 92 și, respectiv, 93 de pe lista suplimentară – urnă mobilă, rubricile acestora fiind tăiate cu o linie de către înv. Sîngerean Sorin. Explicația acestuia (declarație Sîngerean Sorin – vol. 27, filele 65-69) este aceea că cei doi alegători au votat la domiciliul lor, prin procedura urnei mobile, dar ulterior s-au prezentat să voteze și la secția de votare, pe lista permanentă. Cu toate acestea, după ce inițial nu li s-a permis să voteze pe lista permanentă, în final, din cauza protestelor acestora, li s-a permis să voteze și în această modalitate. Ca măsură compensatorie, înv. Sîngerean Sorin i-a tăiat de pe lista suplimentară – urnă mobilă, iar ulterior deschiderii urnelor s-ar fi anulat două buletine cu votul „DA”; acest lucru s-a întâmplat cu acordul întregului birou electoral al secției de votare”.

Jurnaliste, agresate de președintele secției de votare

În rechizitoriu, procurorii arată că acest caz a fost documentat și de către două jurnaliste din Vrancea care au făcut un reportaj și i-au însoțit la secție pe cei doi bătrâni. Cele două jurnaliste, Iulia Crețu și Burlan Mădălina-Ionelia, au fost agresate fizic de președintele secției de votare Stan Vili, în momentul în care au intrat în secția de votare alături de cei doi bătrâni. „Față de cele expuse mai sus, constatăm că în data de 29.07.2012, înv. Stan Vili, președinte al biroului electoral al secției votare nr. 287 comuna Suraia, județul Vrancea, funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu, a amenințat-o pe observatoarea acreditată în secție, partea vătămată Bouroș Oana-Otilia cu moartea și cu pierderea locului de muncă din cauza faptului că aceasta nu a dat curs cererii acestuia de a nu se implica în observarea efectivă a referendumului, amenințare ce a avut natura de a o alarma pe aceasta. Această faptă constituie infracțiunea de purtare abuzivă și este prev. și ped. de art. 250 alin. 1, 2 C.p.”, se arată în rechizitoriu.

În rechizitoriu se reține că în urma loviturilor primite de la președintele secției a avut nevoie de trei zile de îngrijiri medicale. Secția Bălteni, Județul Gorj- 88 de voturi falsificate. În cazul acestei secții de votare, procurorii au determinat că au fost probate un număr de 88 semnături contrafăcute material, din care 87 de semnături pe lista permanentă a secției și o semnătură pe lista suplimentară secției.

În rechizitoriul DNA se arată că, în timpul referendumului, Parchetul General, prin parchetele locale a deschis peste 2300 de dosare privind fraudele comise la referendum. Dintre aceste dosare, Parchetul General condus de Tiberiu Nițu a trimis în judecată doar 4 dosare. 

Inchide