Cum comentează procurorul general solicitarea președintelui privind scurgerile de informații din dosarele penale

Procurorul general, Tiberiu Nițu, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, și vicepreședintele CSM, Bogdan Gabor, privesc cu rezervă solicitarea făcută de președintele Klaus Iohannis la ședința din 6 ianuarie a Consiliului Superior al Magistraturii, când șeful statului a cerut CSM și Inspecției Judiciare să pună capăt scurgerilor ilegale de informații din dosarele penale aflate în curs de instrumentare, pe motiv că ar afecta grav prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces corect.

În plus, aceste scurgeri constituie infracțiuni, sancționate de Codul Penal cu închisoare până la doi ani, ori cu amendă penală, iar România a fost deja sancționată de CEDO în câteva cazuri de acest fel.

REACȚIE Traian Băsescu avertizează că datoria României ar putea crește cu miliarde de € până la sfârșitul anului, după „greșeala fundamentală” a lui Bolojan

23:42

VIDEO Loredana Groza a împărțit merdenele publicului, la un festival din București. Fanii au fost în delir

23:04

Primul care l-a „contrat” pe șeful statului a fost procurorul general Tiberiu Nițu: „În aceste situații, Inspecția Judiciară au stabilit (sic!) că nu există indicii în legătură cu săvârșirea unor abateri disciplinare vizavi de modul de comunicare publică a anumitor informații. S-a stabilit că informațiile respective care au apărut în presă nu constituie scurgeri de informații, sunt anumite date care sunt cuprinse în actele procesuale ale instanțelor, ale parchetelor și care nu pot constitui scurgeri de informații și abateri disciplinare”, a anunțat șeful Parchetului General, într-o conferință de presă ținută marți după-amiază la Brașov, cu ocazia inaugurării noului sediu al parchetelor de pe lângă Judecătoria și Tribunalul Brașov (vezi foto).

Când și în ce cazuri anume a făcut Inspecția Judiciară verificările în urma cărora a ajuns la concluzia că scurgerile de informații acuzate de președintele Iohannis nu constitue nici măcar abateri disciplinare, necum infracțiuni prevăzute explicit de Codul Penal, Tiberiu Nițu n-a mai spus însă.

Întrebat dacă șeful statului a vorbit doar ca să se afle în treabă, Tiberiu Nițu a fost „salvat” prompt de ministrul Justiției Robert Cazanciuc. „Ar trebui să-l întrebați pe domnul președinte ce a vrut să spună exact și de ce a făcut această afirmație”, a decretat acesta, oferind apoi și „traducerea” solicitării prezidențiale: „Cred că mesajul a fost de a realiza un echilibru între nevoia de informare publică și nevoia de a păstra confidențialitatea unei anchete penale, astfel încât la finalul anchetei să avem o judecată corectă și nu o judecată în spațiul public înainte de o judecată în fața unei instanțe de judecată”.

Întrebat când va putea fi consemnat primul caz de anchetare și trimitere în judecată a autorilor unor asemenea scurgeri de informații, vicepreședintele CSM, Bogdan Gabor, a răspuns: „Procurorii și judecătorii nu pot fi acuzați de scurgeri ilegale de informații din dosarele în lucru, pentru că toate părțile dintr-un dosar și avocații lor pot copia în întregime dosarul și să-l dea apoi la presă”.

FOTO: Adrian Popescu/gândul