Cum și când a cerut România ajutor internațional în tragedia din Colectiv. EXPLICAȚIILE OFICIALE

Autoritățile au fost acuzate că au cerut ajutor internațional prea târziu. România ar fi cerut declanșarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene abia joi, în a șasea zi de la incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia au murit până acum 39 de persoane, după cum a arătat Hotnews.

Sâmbătă, în ședința de Guvern, autoritățile au oferit explicații pentru tardivitatea acestei proceduri. Prim-ministrul interimar Sorin Cîmpeanu a explicat că România nu a cerut declanșarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE. Oficialii au pus această informație pe seama unei „greșeli de comunicare”.

„România nu a solicitat declanșarea mecanismului de ajutor pentru dezastre, din două motive: nu se înscria în definiția dezastrelor această tragedie și doi, pașii de urmat erau aceiași și cu mecanismul activat, și cu mecanismul neactivat. Este vorba doar de decontarea cheltuielilor și așa cum am spus, resursele financiare nu sunt o prioritate în această situație. Guvernul și-a asumat toate cheltuielile. Dacă este nevoie de lucruri suplimentare, avem resursele”, a spus prim-ministrul interimar Sorin Cîmpeanu.

REACȚIE Reacția Palatului Cotroceni la dezvăluirea lui George Simion, făcută la Gândul

22:52

FLASH NEWS Donald Trump asigură că Iranul va respecta acordul de pace: „În caz contrar ne vom întoarcem și vom face ce trebuie făcut”

22:51

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a explicat că autoritățile române au luat legătura cu cei de la Comisia Europeană, în subordinea căreia funcționează acest mecanism, marți. „S-a ridicat problema din discuțiile cu ei că este un caz atipic„, a spus Raed Arafat.

Într-adevăr, din site-ul de prezentare al mecanismului de Protecție Civilă al UE, reiese că acesta este activat de obicei în situații de calamitate, dar și în crize umanitare – a fost activat în criza refugiaților din Siria. România a apelat la acest mecanism, de exemplu, în 2010, în cazul inundațiilor care au afectat întreaga țară. Atunci, țări precum Germania, Austria, Belgia și Ungaria au trimis echipamente care să ajute autoritățile la intervenții.

Raed Arafat a explicat că autoritățile au considerat că este mai rapidă calea discuțiilor directe, bilaterale, cu diverse state, decât activarea imediată a acestui Mecanism european.

„Faptul că declanșezi Mecanismul de protecție civilă înseamnă că depui solicitare undeva și aștepți să răspundă alții. Se poate să răspundă, se poate să nu. În ultima vreme, au fost multe cereri care au venit pe criza refugiaților, care este o criză foarte complexă și cu număr mare de oameni și foarte puține țări au răspuns la aceste solicitări. S-a pus problema că este mai bine să discutăm direct cu ambasadele, lucru care s-a întâmplat și nu de joi. Încă de duminică. Și am mers mai departe pe discuția cu ambasadele și cu colegi direct în țările care putea să ne asigure ajutor. Având în vedere că nu s-a pus problema financiară, nu mai era o problemă cine plătește, ne-a rămas numai să găsim locurile. Era mai eficient să vorbim direct”, a explicat Raed Arafat.

Medicul Ioan Lascăr, de la Floreasca, a explicat de altfel că, după cum se poate observa acum, disponibilitatea statelor europene de a oferi ajutor – paturi pentru marii arși, este relaiv redusă – fiecare țară preia maximum 10 pacienți, doar Marea Britanie a anunțat că ar putea prelua 12.

Arafat a arătat că s-a discutat cu medici din Franța, Israel, Germania, Belgia, Olanda, SUA (chiar dacă nu era fezabil să transporți pacienți acolo, din cauza distanței foarte mari). Premierul interimar Cîmpeanu a mai adăugat listei țări precum Ungaria, care și-a anunțat disponibilitatea de prelua 5 arși, chiar sâmbătă dimineață, Austria (unde pleacă deja 2 pacienți), Norvergia și Finlanda (de unde sosesc medici pentru a evalua ce și câți pacienți pot prelua), Marea Britanie (care și-a anunțat disponibilitatea pentru 12 pacienți). La București se află și un medic specialist din Turcia care a evaluat pacienții.

„Singura diferență este că prin Mecanism cereai sprijin financiar, or nu era cazul aici și nu era prioritatea noastră. Nefiind stare de dezastru, exact conform definiției, cum ar fi inundații, cutremur, s-a mers pe bilateral„, a subliniat Arafat.