Cum vede o învățătoare cu 30 de ani experiență la catedră schimbările din Învățământ: „Degringoladă ca acum nu am văzut”

După ce fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, a refuzat să le semneze dosarele de echivalare a funcției de educator/învățător cu cea de profesor pentru ciclul primar, dascălii vin cu explicații. În cazul în care legislația îi va obliga să aibă și studii de licență, ei susțin că că banii și timpul reprezintă principalele impedimente.

Liliana Antonie este învățătoare la o școală din sectorul 4 al Capitalei. Are o vechime de 30 de ani în învățământ. A lucrat la aceeași școală în toată această perioadă și a luat toate gradele cu note foarte bune.

FLASH NEWS Preşedintele Nicuşor Dan: În următorul an şi jumătate România va face progrese importante în ceea ce priveşte stocarea energiei

15:04

REACȚIE Siegfried Mureșan, mesaj pentru milioanele de români plecați din țară: ”Se vor întoarce când vor găsi în România locuri de muncă bune”

14:52

Învățătoarea a început să-și facă actele pentru dosarul de echivalare pentru profesor în decembrie 2011.

În ianuarie 2012 dosarele au fost trimise la inspectoratul școlar. „Au existat niște termene pe care le-am respectat, am obținut 170 de credite. Eu nu am ratat niciun stagiu de perfecționare. Pe unele le-am făcut de plăcere, la altele am mers pentru că eram obligată. În acest mod am primit toate creditele”, a spus Liliana Antonie.

Învățătoarea arată că mai are 16 ani până la pensie și se vede obligată să urmeze cursurile unei facultăți.

„Nu știu ce voi face, nu știu dacă voi găsi finanțare. Cum și când să merg la cursuri la facultate, și când să merg și la orele de la școală? Suntem puși pentru a nu știu câta oară într-o situație de umilință pe munca noastră”, spune învățătoarea.

Antonie susține că nu există timp fizic să urmeze cursurile unei facultăți la zi și să-și vadă în același timp și de viața de zi cu zi. „Programul este până la 5-6 seara. După cele patru ore de curs stau alte 4-5 ore să pregătesc orele de a doua zi și în același timp să fac proiecte sau să particip la proiecte demarate în folosul copiilor”, a arătat Liliana Antonie.

Ea mai spune și că după facultate trebuie să urmeze și cursurile unui masterat didactic, pentru că intră categoria studenților care fac trei ani de facultate și doi ani de masterat, așa cum prevede Declarația de la Bologna, la care România a aderat alături de alte 28 de state europene.

Femeia amintește și stagiile de formare. Așa cum prevede legea, dascălii de la ciclul primar trebuie să acumuleze 90 de credite din cinci în cinci ani în urma unor stagii de pregătire profesională. „Dacă noi învățătorii n-am făcut facultate nu este pentru că suntem mai proști, ci pentru că așa a fost legea, care ne permite să urmăm stagii de formare. Până în 2010 indiferent că aveau studii superioare sau nu învățătorii tot ca institutori erau încadrați”, declară Antonie.

Dascălul amintește că de-a lungul celor 30 de ani de carieră a trecut prin multe schimbări de legislație, unele pozitive, dar degringoladă ca acum n-a mai văzut. „Toată degirngolada asta a fost creată din cauză că legea educației nu a fost discutată și nu a fost corelată cu realitățile din sistem”, susține învățătoarea.

Liliana Antonie își pune întrebări:  „dacă era o problemă de salarizare, așa cum se spune, și nu ne putea plăti, de ce nu s-a modificat legea salarizării unitare, unde învățătorii atestați ca profesori cu studii medii puteau fi salarizați diferit de profesorii cu studii superioare?”.

În situația Lilianei Antonie mai sunt peste 40.000 de mii de învățători și educatori. 22.000 de dascăli de la ciclul primar și-au întocmit dosarele pentru echivalarea funcției de învățător sau educator cu cea de profesor pentru ciclul primar, dar fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, a refuzat să le semneze atestatele.

Potrivit declarațiilor fostului ministru Daniel Funeriu numai 18.000 de învățători și educaotri cu studii superioare au primit atestatul de profesor imediat după ce a fost adoptată legea educației în 2011.

Sindicaliștii din învățământul preuniversitar au declarat că prevederea referitoare la obligativitatea urmării  cursurilor universitare în următorii șase ani se aplică cadrelor didactice cu o experiență la catedră de peste 25 de ani.

„Nu au fost avute în vedere costurile financiare semnificative pe care le implică, pentru colegii noștri, urmarea cursurilor unei instituții de învățământ superior, în raport cu starea materială a acestora. A obliga educatorii și învățătorii să urmeze o formă de învățământ superior este o măsură care nu se justifică, deoarece completarea studiilor nu va duce la creșterea performanței la clasă, mai ales că aceste categorii de personalul didactic au o vastă experiență”, a declarat Simion Hăncescu, preșdintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

Până să fie modifiată, legea educației prevedea că educatorii, institutorii, maiștrii-instructori și antrenorii „care au dobândit formal, nonformal sau informal competențe profesionale până la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiția pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, respectiv, profesor antrenor, în baza unei unei metodologii de recunoaștere și echivalare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului”.

Ordonanța din 18 decembrie prevede că: „educatorii și învățătorii încadrați în sistemul național de învățământ au dreptul să își continue activitatea în funcțiile didactice din învățământul preșcolar, respectiv învățământul primar pe care le ocupă, cu condiția absolvirii studiilor universitare de licență, în profilul postului, în cel mult 6 ani de la intrarea în vigoare a prezenței ordonanțe de urgență”.