Descoperire arheologică excepțională la Timișoara: tezaurul de sub Piața Libertății

Descoperire arheologică excepțională la Timișoara: tezaurul de sub Piața Libertății
Publicat: 14/12/2013, 17:47
Actualizat: 03/02/2019, 01:02

Zidurile unei clădiri care ar fi putut fi o veche baie turcească, o parte dintr-un sistem de canalizare realizat de austrieci, postamentul unei statui și diverse obiecte din perioada ocupației otomane au fost descoperite de arheologi pe șantierul deschis în Piața Libertății din Timișoara.

Arheologul Dorel Miclea, cel care conduce șantierul arheologic din Piața Libertății din Timișoara, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că de la începerea lucrărilor de amenajare a centrului istoric în această piață au fost descoperite urme ale unor clădiri, precum și mai multe obiecte.

Potrivit acestuia, până în prezent cea mai importantă descoperire este reprezentată de zidurile unei clădiri care ar putea fi o baie turcească.

„În colțul de nord-est al pieței s-au descoperit zidurile unei clădiri, probabil vorbim de băile turcești. Clădirea are mai multe încăperi, pavate cu dale de cărămidă, unele dintre încăperi fiind hexagonale. Se văd urmele unor pilaștri, probabil susțineau acoperișul, precum și blocuri mari de piatră ce se aflau probabil la intrarea în clădirea principală”, a declarat Dorel Miclea.

Arheologul a explicat că deocamdată nu se știe ce suprafață are clădirea descoperită deoarece săpăturile nu s-au finalizat.

„Încă nu știm ce suprafață are clădirea deoarece o parte bună din această clădire se află sub pavimentul actualei străzi Lucian Blaga. Tot acest sector va fi dezgolit în curând, probabil în următoarea săptămână, în funcție de constructor, cum își coordonează lucrările”, a spus arheologul.

În zona centrală a Pieței Libertății a fost descoperit postamentul monumentului Coloana Fidelității, care acum se află în Cimitirul Eroilor Catolic din municipiu.

De asemenea, pe latura estică a aceleiași piețe se află un sistem de canalizare construit în perioada de ocupație austriacă, adică după anul 1552.

„În latura de est a a pieței, lângă Biblioteca Județeană Timiș, a ieșit un canal austriac de cărămidă, astăzi dezafectat. De fapt, el a fost dezafectat încă de prin 1902-1906, când Stan Vidrighin a realizat noul sistem, din beton, de canalizare al Timișoarei și când vechiul sistem a fost abandonat. Vom vedea ce se va întâmpla cu acest șanț, dacă va fi sau nu pus în valoare, după consultarea Comisiei Naționale de Arheologie de la București”, a spus Micle.

Tot în Piața Libertății au ieșit la iveală și urmele unor locuințe care fuseseră incendiate.

„În alte câteva puncte au ieșit urmele unor locuințe medievale, ne-am dat seama după urmele de arsură și de chirpici rămase, dar aici încă nu s-au făcut săpături arheologice propriu-zise, deoarece trebuie să lucrăm și noi etapizat. Oricum, se cunoștea foarte puțin de Piața Libertății pentru că nu s-au mai făcut săpături arheologice până în acest moment, este un prilej unic de a ne cunoaste istoria orașului”, a afirmat arheologul.

Micle a spus că în această piață au fost găsite și diferite obiecte din perioada ocupației otomane, printre care obiecte de ceramică, conducte, pipe.

„Am găsit foarte multă ceramică, în special turcească, pipe turcești, străchini, fragmente de cărămizi, de conducte datând din acea perioadă, ceea ce ne face să credem că într-adevăr suntem în apropierea unei băi turcești, alte fragmente, blocuri de piatră fasonate, fragmente de oase, în special de animale consumate. Până în acest moment nu am găsit morminte sau lucruri care țin de ritual, ci doar de habitat, de locuire propriu-zisă”, a mai spus Micle.

Arheologii cred că în timpul ocupației austriece aici a fost amenajată o piață, deoarce nu au fost găsite urme ale unor clădiri din acea epocă.

„Monumentul din centrul pieței și, în latura de vest, un postament – bănuim de la o fântână publică – ne fac să credem că imediat după ocupația austriacă tot acest perimetru a fost amenajat ca piață de către inginerii și arhitecții austrieci, ceea ce face să nu găsim aici urmele unor clădiri din perioada respectivă”, a spus Micle.

Potrivit arheologului, toate aceste descoperiri ar putea fi puse în valoare, în urma amenajării pieței, în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric, deocamdată fiind căutate soluții.

Pe șantierul din Piața Sfântul Gheorghe din Timișoara, deschis tot pentru reamenajarea centrului istoric al Timișoarei, a fost descoperit un cimitir turcesc, în total fiind scoase la lumină aproximativ 30 de schelete umane.

Arheologul care coordonează șantierul arheologic din această piață, Florin Drașovean, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că au fost descoperite și zidurile unor locuințe, însă arheologii vor începe să sape în această zonă de săptămâna viitoare.

„Am găsit zidurile unor locuințe, deocamdată nu știm de când sunt, din ce perioadă, probabil de luni ne vom concentra cu lucrările acolo”, a declarat Florin Drașovean.

Tot în Piața Sfântul Gheorghe au fost descoperite și zidurile unei biserici.

Potrivit istoricilor, Cetatea Timișoarei a început să se dezvolte sub stăpânirea ungară a lui Carol Robert de Anjou, în secolul al XIV-lea, devenind pentru scurt timp și capitală a Regatului Ungar. Cetatea a fost apoi cucerită de otomani, în 1552, și pentru aproape două secole a devenit un important bastion militar turcesc. În 1716 Timișoara a fost cucerită de Imperiul Habsburgic.

Reabilitarea centrului istoric al Timișoarei a început la sfârșitul lunii octombrie, fiind făcută de firma Romprest. Proiectul prevede reamenajarea piețelor Libertății și Sfântul Gheorghe, iar zece străzi vor deveni pietonale.

Durata de execuție a lucrărilor este de 21 de luni, iar valoarea totală a proiectului este de 53.005.711,38 lei, la care se adaugă TVA de 12.582.466,32 lei.

Din acest total, contribuția eligibilă a Uniunii Europene este de 42.013.145,55 lei, adică 80,35 la sută, cea a bugetului de stat este de 9.228.774,35 lei, adică 17,65 la sută, iar cea a Primăriei Timișoara este de 1.936.120,60 lei. TVA eligibilă este de 12.410.137,20 lei.