• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

DIICOT cere avize pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian și Adriean Videanu. Ei sunt acuzați că l-au favorizat pe milionarul Ioan Niculae, în detrimentul Romgaz

DIICOT cere avize pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian și Adriean Videanu. Ei sunt acuzați că l-au favorizat pe milionarul Ioan Niculae, în detrimentul Romgaz
Procurorii DIICOT cer avizele pentru începerea urmăririi penale a ministrului Economiei Varujan Vosganian și a fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul privind Romgaz și pe omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului de firme Interagro, care ar fi primit gaze la prețuri preferențiale.

Procurorii DIICOT cer avizele pentru începerea urmăririi penale a ministrului Economiei Varujan Vosganian și a fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul privind Romgaz și pe omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului de firme Interagro, care ar fi primit gaze la prețuri preferențiale.

Cei doi sunt acuzați de complot și subminarea economiei naționale. Cererile de avizare a începerii urmăririi penale au fost înaintate Senatului, în cazul lui Vosganian, care este senator, și Președinției, în cazul lui Videanu, ca fost ministru.

Procurorii DIICOT susțin că Varujan Vosganian, în perioada decembrie 2006-decembrie 2008, pe când era ministru al Economiei în guvernul Tăriceanu, și Adriean Videanu, în perioada decembrie 2008-septembrie 2010, pe când era ministru al Economiei în guvernul Boc, „au aprobat, semnat și susținut în Guvern un număr 6 ordine, respectiv trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracțional constituit de către învinuitul IOAN NICULAE și au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate națională de interes strategic) în interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordând discount-uri comerciale substanțiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum și gaze naturale doar din producția internă, cu nerespectarea dispozițiilor legale și în condițiile în care SC INTERAGRO SA înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de  aproximativ 130 milioane USD„.

Vosganian și Videanu au aprobat aceste acte normative în condițiile în care Interagro avea o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al Romgaz. Au fost „grav afectate principalele activități ale SNGN ROMGAZ SA, societatea națională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat și fiind pus în pericol sistemul energetic național pe segmentul gazelor naturale”.

Prin activitatea celor doi miniștri și prin vânzarea preferențială de gaze către Interagro, firma respectivă „a fost plasată într-o veritabilă poziție de monopol pe piața gazelor naturale„, susțin procurorii. Prin acest fapt, „s-au creat riscuri semnificative în planul securității energetice a României”, mai arată procurorii.

Afectarea activității Romgaz prin favorizarea Interagro s-a concretizat prin „alocarea unor resurse din bugetul public și care erau la dispoziția unei societăți naționale ce activează într-o ramură economică strategică, pentru un interes particular, deși rațiunea legii este ca aceste resurse să servească la acoperirea riscului pentru economie și populație și să le protejeze față de o eventuală situație de criză energetică, activitate de natură să submineze economia națională, prin starea permanentă de pericol în care a fost pus Sistemul Energetic Național”.

Romgaz a livrat în acest mod către Interagro gaze de producție internă în valoare de circa 500 de milioane de dolari, din care 92 de milioane de dolari au reprezentat valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Pentru a ancheta mai în profunzime aceste fapte, procurorii DIICOT au cerut avizele pentru a-i urmări penal pe cei doi politicieni.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, pentru gândul: „Această sintagmă de subminare a economiei este specifică perioadei comuniste”

Fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, sub mandatul căruia ar fi început favorizarea milionarului Ioan Niculae și a companiei sale, Interagro, a explicat pentru gândul că nu își amintește toate actele care s-ai semnat pentru Romgaz, dar că exclude posibilitatea ca acestea să nu fi avut toate avizele necesare.

„Nu pot să-mi aduc aminte de numărul de ordine și memorandumuri, nu știu dacă toate au fost adoptate în perioada în care eram eu prim-ministru. Este puțin probabil ca astfel de decizii importante să se ia fără ca toate structurile care participă la avizarea lor să nu sesizeze dacă ar fi cazuri de favorizare a unei companii sau a unei persoane”, a declarat Tăriceanu pentru gândul.

„Această sintagmă de subminare a economiei naționale este specifică perioadei în care comuniștii încercau să aducă acuzații extrem de grave celor persecutați politic, pentru a primi ani grei de pușcărie”, a mai spus fostul premier liberal.

40 de persoane, urmărite penal în dosarul Niculae-Romgaz

În ianuarie 2012, procurorii DIICOT au început urmărirea penală față de 40 de persoane, funcționari publici cu funcții de conducere din cadrul Romgaz, Ministerului Economiei și Comerțului, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), inclusiv față de milionarul Ioan Niculae și a companiei sale, Interagro.

Aceștia au fost învinuiți că au prejudiciat statul cu aproximativ 130 de milioane de dolari, prin faptul că firma lui Niculae a contractat cantități considerabile de gaze naturale, la prețuri mult diminuate față de cele practicate de SNGN ROMGAZ SA, obținerea de gaze naturale doar din producția internă, cu eludarea reglementărilor legale în materie precum și menținerea facilităților acordate societatii, în condițiile în care înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate.

Procurorii DIICOT au susținut atunci că Niculae își crease o rețea de influență la nivelul ministerului Economiei, prin care obținea avantaje economice. Funcționarii incomozi sau care nu se conformau ordinelor venite din partea afaceristului erau eliminați din funcții.

Cum au ajuns Niculae, Vosganian și Videanu să submineze economia națională

Definiția de „consumator întreruptibil”, sub umbrela căreia a intrat și firma Interagro, și în baza căreia o firmă putea obține gaz la preț redus de la Romgaz, a fost introdusă printr-un ordin de ministru inițiat de Codruț Șereș în 2006 și menținut pe vremea mandatului lui Varujan Vosganian, a arătat gândul în 2012.

Consumatorul întreruptibil este o firmă care „poate contribui decisiv la menținerea funcționării în deplină siguranță a Sistemului național de transport al gazelor naturale și a sistemelor de distribuție, prin acceptarea reducerii consumului, până la oprire”. Firma respectivă trebuia să îndeplinească unele condiții, printre care să aibă un consum orar constant de gaze de 30.000 de metri cubi, în intervalul octombrie-martie și să își poată întrerupe activitatea în maximum 24 de ore, fără să-i fie afectată securitatea.

Un astfel de consumator, așa cum era și Interagro, primea de la Romgaz un „coș” de gaze format din gaz de producție internă și gaz de import, într-o cotă procentuală prestabilită. Compoziția „coșului” de gaze trebuia să fie identică pentru toți consumatorii „intreruptibili”.

În 2009, printr-un memorandum promovat de ministrul PDL al Economiei, Adriean Videanu, și care s-a transformat în Ordonanța de Urgență 54/2009, aprobată prin lege de Parlament, legea s-a modificat și a devenit mult mai laxă.

Astfel, motivând că dificultățile pe care criza economică le pune marilor consumatori sunt foarte mari, legea modifică structura „coșului” de gaze și a stabilit că „intreruptibilii” precum Interagro vor primi doar gaze de producție internă, care sunt mult mai ieftine decât cele de import. Mai mult, legea modifică și definiția „consumatorului intreruptibil”, acesta putând fi o firmă care are consum orar constant de minimum 5.000 de metri cubi în perioada ocotmbrie-martie.

Legea promovată de PDL s-a aplicat în perioada iunie 2009-octombrie 2010 și nu se putea aplica firmelor care aveau datorii la plata gazelor.

Potrivit oficialilor din Ministerul Economiei, decizia a fost luată pe fondul scăderii consumului constant de gaze care s-a constatat în urma evaluărilor. O închidere a companiilor consumatoare de tipul celei a lui Niculae ar fi avut drept consecință scăderea cu apoape 40% a cifrei de afaceri a Romgaz, în condițiile în care societatea are nevoie de un consum constant neavând capacitate de stocare, susțin aceleași surse.

Surse familiarizate cu domeniul gazelor au confirmat însă pentru gândul că datoriile pe care Interagro le avea la stat au fost eșalonate în 2008, ceea ce înseamnă că societatea nu era asimilată unui datornic. Același lucru îl susține și miliardarul Ioan Niculae.

O altă sursă, din fosta conducere a Ministerului Economiei, a precizat pentru gândul că acuzația procurorilor DIICOT ar putea să vizeze modul în care Interagro a folosit gazul oferit de stat la preț redus. Structura „coșului de gaze” era stabilită de autoritatea din domeniul gazelor și nu putea fi modificată, pentru că ar fi avantajat ilegal consumatorul (proporția de gaze interne și gaze de import trebuia să fie aceeași pentru toți consumatorii).

Ioan Niculae a recunoscut, conform Mediafax, că în perioada 2009-2010, necesarul de gaze pentru combinatele pe care le deținea a fost acoperit în proporție de 55% cu gaz de producție internă, iar restul din import. El a ales însă să folosească doar gazul românesc, pentru că era mai ieftin, și a suspendat activitatea a trei dintre cele șase combinate de îngrășăminte pe care le deținea.

Inchide