Documentul oficial care confirmă dublul standard al alimentelor pe piețele din UE. Cele patru metode prin care se face diferența între Vest și Est. RAPORT

Mai mult, raportul privind dublul standard în ceea ce pivește calitatea produselor comercializate în Uniunea Europeană arată că această practică nu se rezumă la produsele alimentare, în această categorie încadrându-se și alte bunuri de consum cum ar fi detergenții sau produsele de igienă.

Potrivit datelor cuprinse în draftul raportului Parlamentului European, dat publicității prin Comisia pentru Piața Internă și Protecția Consumatorului, ceastă problematică a dublului standard în ceea ce privește calitatea produselor în diferite state membre sau în diferite regiuni și piețe locale se traduce, potrivit unui studiu coordonat de experți de la Facultatea de Drept a Universității Plackeho Olomouc, în următoarele activități ale producătorilor: 

– producătorul distribuie pe diverse piețe produse cu arome și compoziții diferite, cu un ingredient principal diferit, dar având același aspect și același ambalaj

CONTROVERSĂȘirul nesfârșit de jigniri și scandaluri în care a fost implicat jurnalistul interzis de Nicușor Dan la Cotroceni, deși l-a susținut pe actualul președinte să obțină mandatul. Tudor Chirilă, care a întors la rândul său armele, sare în apărarea acestuia și lansează un nou val de acuzații la adresa lui Nicușor Dan

19:58

VIDEODupă Craiova, și Sibiul a inaugurat Târgul de Crăciun din 2026. Cât costă un pahar cu vin fiert, plăcintele voievodale sau o tură cu roata panoramică

19:58

– un producător plasează produse cu diferite calități pe piață, dar cu același ambalaj sau cu unul extrem de asemănător

– un producător plasează produse cu greutăți diferite pe piețele europene, însă cu același ambalaj sau unul similar

– atunci când lansează un produs nou pe o anumită piață, producătorul folosește un produs cu o compoziție de o calitate superioară, cu scopul de a atrage atenția consumatorilor și a-i învăța pe consumatori să cumpere produsul, urmând ca, după o anumită perioadă, să apară o „schimbare a rețetei” fără nicio schimbare în ceea ce privește ambalajul sau modul de prezentare al acestuia.

VERSIUNEA ORIGINALĂ A DOCUMENTULUI POATE FI CONSULTATĂ AICI

Toate aceste lucruri conduc la situația în care consumatorul dintr-o țară care călătorește într-o altă țară nu mai poate fi sigur că același produs, cumpărat din locul în care se află are aceleași calități cu cel pe care-l consumă în țara sa de origine. 

Având în vedere reglementările europene în domeniu, raportul Parlamentului European arată că, indiferent că este vorba despre promovarea, vânzarea sau furnizarea de produse, companiile ar trebui să le ofere consumatorilor informații exacte, care să le permită acestora să facă o alegere în cunoștință de cauză atunci când vor să cumpere un produs. 

Astfel, între recomandările specialiștilor europeni se regăsește întocmirea unei liste negre a producătorilor care practică dublul standard în ceea ce privește calitatea produselor pe care le distribuie în spațiul european, conducând, astfel, la alterarea calității produselor în cazul în care acestea sunt distribuite în estul Europei, față de cele destinate consumatorilor din vest. 

România, una dintre țările în care se consumă prosuse mai proaste decât în Occident

În luna iulie 2017, în urma analizelor comparative realizate de autoritățile de la București au fost identificate 9 din 29 de produse alimentare care aveau standarde duble din punct de vedere calitativ în România și în câteva țări din UE. 

Au fost prelevate 29 de probe din țări europene și, simultan, 29 de probe identice din magazinele românești, sortimente din categoriile lactate, carne, pește și ciocolată. Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferențe din punctul de vedere al conținutului de grăsimi și proteine, au precizat oficialii Ministerului Agriculturii (MADR).

La acțiunile de prelevare au participat, în luna iunie, câte doi delegați din partea ANSVSA, ANPC și MADR.

„Nu vom da numele vreunui producător sau al vreunui comerciant implicat în această analiză”, preciza la acea vreme ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferință de presă, afirmând că rezultatele analizelor urmau să fie trimise imediatComisiei Europene, cu solicitarea de a se accelera procedurile juridice pentru comparațiile ulterioare.

Reprezentanții MADR au exemplificat diferențe de conținut din punct de vedere caloric identificate la produse ca parizer de porc, cârnați pentru grătar, conserve de pește, pateu de ficat, bacon cuburi, șuncă de porc. Ei au precizat că aceste produse nu prezintă risc din punctul de vedere al consumului uman și diferențele respective indică doar o necorelare între etichetările din vestul și estul Europei.