După articolul din Gândul, Iulia Motoc confirmă că vrea să fie judecător CEDO. Reacția experților Consiliului Europei: care e portretul candidatului

Judecătoarea Iulia Motoc a confirmat că este interesată de postul de judecător CEDO care se eliberează la finalul acestui an. Deși Ministerul Justiției nu a demarat încă procedurile, Iulia Motoc a declarat că „parcursul profesional o recomandă” pentru funcția internațională. La solicitarea gândul experții Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au făcut portretul robot al candidatului ideal pentru funcția de judecător CEDO: jurist eminent, profesionist recunoscut, calități morale ridicate. Dacă ajunge judecător CEDO, Iulia Motoc va beneficia de un salariu de 20.000 euro, imunitate internațională și un mandat de 9 ani.

LOTO – LOTO 6/49, LOTO 5/40, JOKER și NOROC. Report uriaș la extragerea LOTO din 16 mai. NUMERELE CÂȘTIGĂTOARE

Judecătoarea CCR Iulia Motoc a confirmat indirect în cadrul unei emisiuni televizate că este intersată de postul de judecător CEDO. „Am un parcurs profesional mai potrivit pentru funcția de judecător CEDO decât pentru postul de judecător la Curtea Constituțională. Asta se vede dintr-o lectură elementară a CV-ului meu”, a declarat Iulia Motoc la b1Tv.

FLASH NEWS Miruță susține că USR este irelevant în actuala criză politică: M-aș bucura ca USR să fie atât de relevant încât să blocheze un aranjament PSD cu PNL / Dacă ar vrea să facă asta, n-ar mai fi nevoie de USR

23:32

TRAGEDIE Bilanțul oamenilor uciși de cutremurele din Venezuela a crescut la 4.490

23:23

Legat de schimbarea conformației politice din CCR, Motoc susține că sunt pure speculații. „Au fost doar câteva cazuri în care s-a votat politic în CCR”, a adăugat Motoc. Într-o postare pe Facebook judecătoarea CCR reconfirmă faptul că vizează postul de la CEDO. „Pentru că în CCR s-a votat foarte rar politic, nu cred că plecarea va schimba ceva, din acest punct de vedere”, a precizat Motoc.

Numele Iulie Motoc a fost vehiculat pentru acestă poziție cu mult timp înainte ca CCR să se pronunțe pe diferendul dintre Consiliul Superior al Magistraturii și premierul Ponta. CSM a susținut că judecătorul CEDO trebuie numit de consiliu, iar Ponta a emis o Ordonanță de Guvern care pevede că reprezentantul României la CEDO va fi propus de o comisie guvernamentală. CCR cu Iulia Motoc în componență a decis în urmă cu o săptămână că guvernul va face aceste nominalizări.

Ponta: Trei propuneri, neapărat o femeie

Astfel, la ministrul Justiției, Robert Cazanciuc va conduce comisia care va anliza candidaturile pentru pozița de judecător CEDO. Premierul Ponta a anunțat că România trebuie să transmită trei propuneri, dintre care una neapărat o femeie.

După ce comisia condusă de Cazanciuc stabilește cele trei numele ele sunt transmise către Comisia Juridică a Adunării Parlamentar a Consiliului Europei. Acestă comisie va analiza propunerile și va decide judecătorul CEDO al României. Din comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei fac parte din partea României, deputatul SPD Florin Iordache și senatorul PNL Tudor Chiuariu. În final judecătorul CEDO este votat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

La solicitarea gândul, Andrew Drzemczewski, președintele Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a CE a precizat care este portretul robot al candidatului pentru funcția de judecător CEDO. Într-un document sintetic întocmit de Andrew Drzemczewski se precizează că cel mai important rol în nominalizarea judecătorilor CEDO îl au statele membre care trebuie să aleagă candidații potriviți.

Astfel, în opinia reprezentului Comisiei Juridice, candidații propuși de statele membre – în cazul nostru România – trebuie să aibă cele mai bune calificări și un prestigiu imaculat în țara de origine. Potrivit profilului, candidații trebuie să fie „juriști de cel mai înalt calibru”, cu un profil moral superior. Recomandarea experților europeni este ca acești candidați să aibă peste 40 de ani și sub 60. Candidați trebuie să fie recunoscuți în țara de origine drept „juriști reputați și trebuie să aibe o carieră încunuantă de succese”. „Judecătorii CEDO trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de moralitate și să fie juriști eminenți”, se precizează în documentul citat.

Pe 18 februarie, Iulia Motoc a organizat la Strasbourg o conferință internațională unde a invitat 12 judecători CEDO, la care a participat inclusiv președintele Curții. La acestă conferință a fost prezent și Andrew Drzemczewski, președintele Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a CE, comisia care va analiza candidatura Iulie Motoc.

Cine este Iulia Motoc, potrivit CV-ului

Iulia Motoc este judecător la CCR desemnat din partea Senatului la propunerea PDL. Motoc este profesor universitar la Universitatea București. Iulia Motoc a fost aleasă vicepreședinte al Comitetul Drepturilor Omului, Geneva pentru o perioadă de doi ani.

A fost membru al Subcomisiei pentru Promovarea și Protecția Drepturilor Omului (2000- 2007) și președinte ( 2000-2001), raportor special ONU pentru Republica Democratică Congo (2001-2004), reprezentant al României în Comitetul Consultativ pentru Protecția Minorităților Naționale (1998-2004, 2008-2012) și la Agenția Pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2010-2012).

Iulia Motoc a fost profesor invitat la Universitățile din Miami (2001-2003), NYU University ( 2003-2004), Academia pentru Drepturile Omului, Institutul European, Florenta( 2007), Masterul European pentru Drepturilor Omului, Veneția (2008), Universitatea din Gent (2009).

Iulia Motoc și-a început cariera ca procuror stagiar la Giurgiu în 1989, iar după numai un an a promovat de la Giurgiu la București unde a devenit judecător la Judecătoria Sector 1.

Motoc „denunțătoarea” amantlâcurilor ministrului Daniel Barbu

Iulia Motoc a fost implicată la finalul anului trecut într-un scandal public. Ea l-a acuzat pe propria pagină de Facebook pe Daniel Barbu, actual minstru al Culturii, că are o relație extraconjugală cu o studentă. Motoc declara la acel moment că este perfect normal ca un judecător CCR să se ocupe de amantlâcurile unui politician.

Motoc acuzată de Corlățean de conflict de interese

În iunie 2012,  ministrul de Externe, Titus Corlățean a acuzat-o pe Iulia Motoc de conflict de interse. El a sesizat Curtea Constituțională a României și Agenția Națională de Integritate cu privire la situația judecătoarei Iulia Motoc de la CCR, demnitarul considerând că aceasta se află în incompatibilitate.

Argumentele lui Corlățean erau legate faptul că Motoc este și expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene și membru al Comitetului Consultativ al Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale.

Corlățean susținea că, în opinia instituției pe care o conduce (Ministerul Justiției la acea vreme), și celelalte două angajamente internaționale ale judecătoarei Iulia Motoc intră, de asemenea, în sfera de incompatibilitate statuată de norma constituțională și legislativă pentru judecătorii Curții Constituționale.

La o lună Titus Ciorlățean și-a retras plângerea de la CCR. Iulia Motoc a declarat pentru gândul că ANI a închis investigația în cazul ei și că „nu a găsit niciun conflict de interese”.

Motoc, judecător cu salariu de 20.000 euro și imunitate internațională

Dacă va fi desemnată judecător CEDO din partea României, Iulia Motoc va ocupa această funcție timp de nouă ani. Pentru această funcție Motoc ar putea fi remunerată cu un salariu de peste 20.000 de euro. În plus, Iulia Motoc va beneficia de imunitate internațională.