După Guvern, judecătorii din CSM cer și ei explicații Comisiei Europene. Scrisoarea care va fi transmisă la Bruxelles

Secția pentru Judecători a CSM a stabilit, în urma ședinței de marți, să transmită o scrisoare Comisiei Europene prin care cere lămuriri privind solicitarea din 2012 a instituției legată de evoluția unor dosare de corupție. Magistrații vor trimite și Ministerului Justiției o cerere de clarificare.

„Prin hotărârea nr. 237 pronunțată azi, 27 martie 2018, Secția pentru judecători din cadrul Consiliului, convinsă fiind de rolul Comisiei Europene în evaluarea progreselor României în domeniul justiției, ținând cont de ampla dezbatere determinată de apariția în spațiul public a documentului datat 10 octombrie 2012, trimis Ministerului Justiției de către Comisie, a apreciat ca utilă transmiterea unei scrisori acestui organism european, în vederea lămuririi exacte a sensului solicitărilor cuprinse în paragrafele 18 și 20, aceste informații fiind menite să înlăture orice speculații în această privință. Totodată s-a hotărât transmiterea unei solicitări Ministerului Justiției, în vederea comunicării oricăror clarificări în legătură cu documentul menționat, inclusiv cu privire la instanțele angrenate în procedurile de evaluare în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare”, se arată în decizia de marți a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Precizarea vine după ce judecătoarea Gabriela Baltag a cerut, marți, în ședință, ca Secția pentru Judecători a CSM să ceară explicații din partea Comisiei Europene referitor la solicitarea din 2012 a instituției legată de evoluția unor dosare de corupție.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „În ultima săptămână am avut două comunicate despre Ucraina. Prezența lor în presă a fost direct proporțională cu libertatea presei din țară”

06:00

ANALIZĂ Criză politică în sudul Republicii Moldova. Putin și Erdogan, chemați în ajutor. Alegerile din „țara-fantomă”, în plin blocaj legislativ

05:30

Gabriela Baltag a precizat că este important de știut dacă au existat solicitări concrete care să vizeze dosare aflate pe rolul instanțelor.

„Pornind de la acest document al Comisiei Europene din 10.10.2012, este important de știut dacă în cazul misiunilor MCV au existat solicitări concrete care să vizeze dosare aflate pe rolul instanțelor noastre. Ar fi o solicitare. În caz afirmativ, care a fost fundamentul acestor solicitări care au un vădit potențial de înfrângere a independenței judecătorilor? O altă întrebare – care a fost sursa listelor nominale? Dacă autoritățile române solicitate au răspuns și în ce modalitate? Este foarte interesant de aflat aceste lucruri”, a spus Gabriela Baltag.

Judecătorul a propus, de asemenea, ca Secția pentru Judecători să revină cu o cerere către Ministerul Justiției, pentru ca instituția să precizeze dacă sunt instanțe unde reprezentanții Comisiei Europene au purtat discuții punctuale în cadrul misiunilor.

„Dacă e adevărat, să ne confirme ministrul Justiției acest aspect și pe urmă vom putea vedea ce se întâmplă mai departe”, a mai precizat Baltag.

Judecătorul Andreea Chiș s-a opus suplimentării ordinii de zi cu această solicitare.

Este vorba despre un document din 10 octombrie 2012, adresat Guvernului României, care prezintă o listă de 21 de cerințe ale Comisiei Europene în legătură cu MCV, prezentat de Antena 3. Unul dintre puncte prevede descrierea situaței si stabilirea pașilor de urmați în cazuri de corupție cunoscute, fiind date și nume: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Șerban Brădișteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu. Comisia Europeană a transmis, într-un răspuns pentru MEDIAFAX, că documentul din 2012, în cadrul MCV, face parte din schimburile tehnice uzuale.

Pe 21 martie, premierul Viorica Dăncilă a cerut, printr-o scrisoare transmisă lui Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, clarificarea adresei din 2012, transmisă de CE ministrului Justiției de la acel moment, Mona Pivniceru, și care conține 21 de cerințe adresate de instituția europeană Guvernului, inclusiv solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale.

„Este esențial pentru colaborarea noastră instituțională și pentru consolidarea funcționării justiției în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat (…) Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.”, se arată în scrisoarea transmisă de Viorica Dăncilă.