FILMUL COMPLET cu iz de BD al operațiunii „NAȘUL”. Anchetator sub acoperire către controlorul prins cu șpagă: „Ce avem noi aici?!”

200 de angajați ai CFR Călători sunt acuzați de procurori de luare de mită și că acționau în cadrul unei rețele organizate ierarhic. Potrivit anchetatorilor, rețeau funcționa în felul următor: controlorii de tren luau șpaga de la călătorii frauduloși, o parte o rețineau pentru ei, o parte o transmiteau șefilor de tren care, mai departe, o transmiteau revizorilor de specialitate identificați drept capii rețelei. În documentarea dosarului, procurorii au utilizat polițiști sub acoperire, care au pozat în călători frauduloși. Peste 30 de angajați CFR au fost reținuți, iar procurorii au cerut instanței arestarea lor preventivă. Oficialii CFR spun că prejudiciul cauzat se ridică la peste 30 de milioane euo.

Operațiunea „Nașul” a pornit la Brașov și s-a extins în toată țara. Anchetatorii au demarat cercetările în urma unei sesizări a Secției Regionale de Poliție de Transporturi Feroviare Brașov. Joi, 25 octombrie, procurorii eu emis peste 80 de mandate de aducere pentru angajații CFR Călători acuzați de luare de mită. Pe parcursul zilei, „nașii” suspectați au fost aduși la Parchetul Tribunalului Brașov. Aici, toți cei nouă procurori au început audierile și, până la finalul zilei, au dispus reținerea pentru 24 de ore a 29 de angajați CFR pentru dare și luare de mită. Procurorii au cerut pentru aceștia arestarea preventivă pentru 29 de zile. Tribunalul Brașov se va pronunța în acest caz joi noaptea și vineri dimineața și va decide dacă angajații CFR vor fi cercetați în libertate sau dacă vor fi arestați.

Mersul cu nașul ne costă 30 de milioane de euro, însă pierderile totale ale CFR Călători sunt DE CINCI ORI MAI MARI. AFLĂ AICI cât de gravă este situația financiară a CFR-urilor

Din datele prezentate de procurori, cei peste 200 de angajați CFR fac parte dintr-o rețea piramidală. La bază se află controlorii de tren, denumiți și „nași”. Ei erau cei care colectau șpaga de la călătorii care nu aveau bilet. Potrivit legii, controlorii au obligația să le taie bilete călătorilor frauduloși sau să-i amendeze. Controlorii anchetați rețineau o parte din șpagă pentru ei. Restul banilor îl transmiteau șefului și conductorului de tren. Aceștia colectau mita de la mai mulți controlori. Șefii de tren și conductorii rețineau o parte din bani. În final, banii ajungeau la vârful piramidei, adică la revizorii de specialitate.

Ofițerii de poliție sub acoperire au realizat mai multe operațiuni sub acoperire în care i-au filmat pe controlori în timp ce primeau mita. Din imagini se vede clar cum zeci de persoane plăteau șpagă „nașilor” pentru a nu le tăia bilete. Vezi mai jos un fimuleț realizat cu camera ascunsă de către anchetatorii sub acoperire.

Nașii protejați de la centru

Revizorii primeau banii în plicuri, în toaletele trenurilor. Când șefii de tren și conductorii întârziau plățile, șefii filierei, adică revizorii, făceau presiuni sau treceau la amenințări. Revizorii asigurau și protecția rețelei, ei intrând în posesia planurilor de supracontrol. În general, controalele la o anumită regională se făceau de către angajați ai altor regionale. Spre exemplu, cei de la Brașov erau controlați de angajați ai CFR de la Cluj sau Iași. Revizorii care au fost identificați ca șefi ai rețelei de colectare aveau acces la aceste planuri de control. Ei îi avertizau pe șefii de tren care, la rândul lor, îi avertizau pe controlori că urmează să fie verificați într-o anumită perioadă.

Scenele incognito cu polițiști sub acoperire și nași prinși cu șpaga în desagă

Un filmuleț arată că un controlor colecta pe o singură cursă sume cuprinse între 100-200 de lei, în condițiile în care pe un tren sunt mai mulți controlori. În imaginile folosite în anchetă, polițiștii îi percheziționează pe controlorii de tren. Unul din controlori și-a ascuns banii colectați într-un coș de gunoi din tren. Anchetatorul scoate fișicul de bani și spune, întocmai ca în celebra serie de filme românești „BD”: „Ce avem aici?!”

În imagini apare un alt anchetator, care verifică într-o sală toate gențile controlorilor. Dintr-o geantă scoate o pungă cu un pachet de bani. Întreabă ai cui sunt banii, însă controlorii tac. „Acuma știu de ce fugeați așa de repede cu geanta”, spune anchetatorul. Procurorii au precizat că au folosit 12 polițiști sub acoperire în cadrul anchetei. Investigatorii sub acoperire fac parte din Direcția Operațiuni Speciale a Poliției Române.

Mita, spălată prin chioșcurile nevestelor

Ancheta procuraturii a stabilit că banii colectați de conducerea rețelei erau spălați la București. Revizori din București spălau banii prin chioșcurile deschise pe peroanele gărilor. Aceste chioșcuri aparțin copiilor și soțiilor lor. Membrii rețelei veneau la aceste chioșcuri și cumpărau produse la suprapreț, „cu parolă”, folosind banii din șpăgi. Astfel banii intrau într-un circuit oarecum legal.

Cei peste 80 de angajați ai CFR vor fi acuzați de corupție. Cei peste 30 de controlori și revizorii reținuți de parchet sunt învinuiți de luare și dare de mită, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, difuzarea de date nedestinate publicității, fapte incriminate de Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. După ce procurorii vor finaliza toate audierile, vor solicita cel mai probabil arestarea preventivă a invinuiților.

„Am fost omul lui Necolaiciuc”

Directorul general al CFR Călători SA, Ștefan Roșeanu prezent la Gândul.live a declarat că prejudiciul cauzat de rețeaua „nașilor” s-ar ridica la peste 30 de milioane euro. Roșeanu a explicat că analizează posibilitatea introducerii unor sisteme care să limiteze fenomenul călătoriilor cu nașul. Una din soluțiile prezentate de directorul CFR Călători este introducerea de turnicheți la intrarea pe peroane. Roșeanu a mai declarat că, în acest moment, îi poate concedia pe cei 200 de angajați anchetați în dosarul investigat de procurori.

Ștefan Roșeanu a fost numit în funcția de director al CFR Călători de către ministrul Ovidiu Silaghi (PNL).Elu a mai activat în CFR ca șef al departamentului de comunicare, numit de către Mihai Necolaiciuc, cel care a fost trimis în judecată pentru că a fraudat CFR cu peste 70 de milioane euro. Roșeanu a declarat la Gândul.live că nu iși reneagă colaborarea cu Mihai Necolaiciuc. „M-a durut inima când am văzut ce i s-a întâmplat domnului Necolaiciuc. Și eu sunt omul lui Necolaiciuc, așa cum au fost toți cei 23.000 de angajați ai CFR”, a declarat, joi seara, Ștefan Roșeanu.