Frații lui Omar Hayssam, dați în urmărire internațională, după ce au părăsit România înainte să fie încarcerați

Mukhles și Mahmoud Omar au fost dați în urmărire în seara zilei de 8 octombrie, după ce magistrații au emis mandatele de executare a pedepsei pe numele lor. Acum, cei doi sunt dați în urmărire internațională prin Interpol.

După ce au aplicat procedura și i-au căutat pe cei doi în Timișoara, unde se află reședința lui Mukhles, respectiv la adresa din București a lui Mahmoud Omar, polițiștii i-au dat pe cei doi în urmărire.

Surse judiciare au declarat, pentru Mediafax, că tot în data de 8 octombrie s-a solicitat Curții de Apel Oradea emiterea unor mandate de urmărire internațională pe numele celor doi, deoarece exiată informații potrivit cărora aceștia au părărit teritoriul României înainte ca instanța să se pronunțe.

Potrivit polițiștilor, există date conform cărora Mukhles se află în Israel, în timp ce Mahmoud a ieșit din țară la 3 octombrie, cu patru zile înainte să fie condamnat, pe la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu Rutier.

Odată cu Mukhles și Mahmoud Omar, a fost condamnat definiv, la șapte ani de închisoare, Mustafa Tartoussi, proprietarul navei la bordul căreia ar fi fugit Omar Hayssam. Tartoussi a fost însă prins de polițiști și încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.

Instanța supremă i-a condamnat definitiv, marți, pe frații lui Omar Hayssam, Mukhles și Mahmoud, la câte cinci ani de închisoare cu executare și pe Mustafa Tartoussi la șapte ani de închisoare, pentru că în 2006 l-au ajutat pe sirian să fugă din țară, deși știau că este acuzat de terorism.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au schimbat sentința primită de cei trei în primă instanță, la Curtea de Apel Oradea, care a dispus achitare lor, în 8 octombrie 2012.

Decizia de condamnare a celor trei la pedepse cu executare este definitivă, aceștia urmând să fie încarcerați.

La sfârșitul lunii noiembrie 2007, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, proprietarul navei la bordul căreia ar fi fugit Omar Hayssam din țară, și pe Mukhles și Mahmoud Omar, pentru că, în perioada 23-30 iunie 2006, au planificat și înlesnit ieșirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deși cunoșteau că sirianul a fost trimis în judecată pentru acte de terorism, prin organizarea și finanțarea operațiunii de răpire în Irak, în martie 2005, a jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian.

Potrivit procurorilor, Omar Hayssam a părăsit România pe cale maritimă, ajutat de cei trei, Tartoussi având ca justificare „considerente de ordin material”, iar frații sirianului, „considerente de ordin familial”.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși Președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnaliști, sirianul a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.

Sirianul a fost adus în țară în 19 iulie 2013, după șapte ani de la fuga acestuia din România. Omar Hayssam a fost atunci încarcerat, pentru a executa pedepsele definitive primite în trei dosare, respectiv 20 de ani de închisoare pentru răpirea celor trei jurnaliști, 16 ani de închisoare pentru înșelăciune, în dosarul „Volvo” și trei ani de închisoare pentru fraude, în cauza „Foresta Nehoiu”.