GÂNDUL LIVE. Dr. Ionuț Gobej, medic primar neurochirurg: „Cel mai frecvent simptom de rupere a unui anevrism este durerea de cap, pe care nu am mai trăit-o niciodată”

Dr. Ionuț Gobej, medic primar neurochirurg Neurohope, a vorbit, la GÂNDUL LIVE, despre simptomele anevrismului, o afecțiune de multe ori letală pentru pacienți, indiferent de vârstă. De asemenea, cadrul medical avertizează asupra faptului că 9 din 10 pacienți cu anevrisme NU prezintă factori de risc identificabili și simptomele survin pe un fond de sănătate foarte bun.

„Anevrismele reprezintă mici modificări ale pereților arteriali, care au o structură anormală și predispun la rupturi ale vaselor de sânge, provocând secundar o hemoragie.

Dacă vorbim de cele cerebrale, hematoamele pot cauza și decesul. Există câteva afecțiuni cunoscute, care predispun la apariția anevrismelor, dar sunt o minoritate. Fumatul poate fi un factor de risc. Când vorbim despre afecțiuni care predispun la formarea de anevrisme, ne gândim la poli de colagen, în sfârșit, afecțiuni în care incidența anevrismelor este mai mare.

ARMATĂ Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea: „Am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului MApN”

00:09

FLASH NEWS Medvedev îl amenință pe Zelenski după ce Kievul ar fi încercat să-l ucidă pe Putin: „Va trebui să se ascundă pentru tot restul vieții lui”

23:53

„Simptomele survin pe un fond de sănătate foarte bun, la oameni activi”

9 din 10 pacienți cu anevrisme nu au factori de risc identificabili. Simptomele survin pe un fond de sănătate foarte bun, la oameni activi, care nu au avut alte probleme.

Nu există dovezi care să ateste legătura dintre anevrisme și factorii de mediu. Fumătorii au însă o predispoziție mai mare, hipertensiunea arterială la fel, uneori chiar și efortul extrem are un rol. Efortul fizic este o sursă de sănătate nu o sursă de probleme.

Durerea de cap, principalul simptom

Cel mai frecvent simptom de rupere a unui anevrism este durerea de cap, pe care nu am mai trăit-o niciodată în viață, apare brusc și atinge intensitatea maximă instantaneu sau în minute. Practic, durerea cea mai mare pe care un pacient o simte e frecvent asociată cu ruptura unui anevrism. Există pacienți cu dureri de cap sau dureri mari, dar trebuie să tragem un semnal de alarmă dacă apare o durere de cap brusc, insuportabilă.

În unele cazuri, la pacienți mai norocoși există simptome neurologice, cum ar fi paralizii de nervi, pacientul începe să vadă dublu dintr-o dată și alte mici deficite neurologice, care sunt cauzate de compresie. Atât timp cât un anevrism este nerupt și tratamentul lui este mai ușor, iar când lucrurile sunt făcute programat, rezultatele sunt de multe ori mai bune.

O urgență majoră

Ruptura anevrismală este o urgență majoră, care impune prezentarea la doctor imediată, un tratament cât mai rapid posibil. Noi știm bine acum că o mare proporție din pacienți nu ajung la spital pentru că mor înainte să ajungă, iar cei care ajung rămân cu sechele pe viață, dacă supraviețuiesc.

Dacă suntem în situația de a avea o durere mare este foarte important să apelăm la serviciul de urgență, să fim duși la un spital care se poate ocupa corect de patologie. Ce trebuie să știe pacienții, pentru că frecvent pacientul nu mai poate să ia decizii pentru el, că această problemă de sănătate este una urgentă și fiecare clipă care trece fără tratament crește riscurile de moarte sau deficiențe neurologice importante.

O ruptură de anevrism reprezintă întotdeauna un grad mare de urgență. De ce? Pentru că dacă pacientul are șansa să ajungă în spital încă în viață, pentru că 30-40% mor înainte de ajunge, cel mai mare risc este riscul de sângerare și mortalitatea este de peste 90%. În prima zi de resângerare există un risc de 6-10%, dacă un pacient stă cinci zile fără tratament, are un risc undeva la 25% să decedeze. Un risc enorm. Mai există complicații care apar cam din ziua a 4-a, vasospasmul, care poate duce la deces. Tratamentul nu se poate face corect fără o securizare a anevrismului.

Cum poate fi salvat pacientul

Există două mari metode: chirurgicale de care eu mă ocup și una endovasculară. Scopul este de a exclude dilatația din circulație, păstrând vasele portante integre, astfel încât țesuturile să nu moară.

Există complicații mari, precum resângerarea, vasospasmul. Partea bună este că atunci când tratamentul se aplică rapid, corect, riscurile de complicație devin mult mai puțin importante. La internare acum 50 de ani, mortalitatea era 70%, astăzi mortalitatea în centrele de specialitate unde oamenii știu ce au de făcut este sub 5%, chiar sub 3%, depinde de sistemul medical. Dacă un pacient nu este orientat corect de către ambulanță, la un spital care are competența, atunci pacientul pierde șansa de a fi corect tratat și frecvent prognosticul e unul prost.

Dacă sistemul de prespital funcționează corect, mulți pacienți sunt salvați. Un anevrism trebuie operat la orice vârstă pentru că nu e nimic mai grav decât decesul. Riscurile cresc semnificativ cu vârsta și bolile asociate și evident că e mai problematic să tratăm astfel de pacienți, dar ținând seama că în lipsa tratamentului prognosticul este extrem de prost, riscurile sunt acceptabile.

Spitalele în pandemia de Covid-19

Știu cum ar trebui să se întâmple. Să existe în fiecare spital un circuit special pentru urgente majore, unul care să permită evaluarea unui pacient și tratamentul ca și cum nu ar fi nicio problemă de sănătate publică gen Covid, cu toate mijloacele de protecție și când se dovedește că pacientul ar fi pozitiv să ia calea unui circuit dedicat Covid, iar dacă e negativ, să treacă în secțiunea celor negativi. Trebuie să fim atenți cu toții ca pacienții să nu piardă șansa, să pierdem timpul, din cauza unui test care nu a ieșit. Așa ceva e revoltător. Inacceptabil, ar trebui să fie urmat de măsuri drastice împotriva celor care au acționat astfel. Nu am cunoștință de asemenea atitudini, dar dacă există sunt condamnabile.

Există asemenea situație, nu există un termen cunoscut, acest lucru se poate întâmpla oricând, suficient de lent, dacă facem o urmărire corectă a pacienților, putem să ne dăm seama de reapariția unor anevrisme.

Stresul și anevrismul, mituri și adevăruri

Despre stres: Stresul predispune la boli cardiovasculare, lucruri care pot duce la afectarea peretelui vascular, ce pot duce la accidente vasculare, la creșterea riscului de rupere a unui anevrism. Dar dacă cineva are vase normale, dacă e stresat pentru o scurtă perioadă de timp, nu o să aibă nicio problemă. Când suntem foarte stresați, știm că trebuie să îndepărtăm factorul stresant. Trebuie să facem tot ce putem ca la job sau în activitatea noastră zilnică, să fim pe cât de relaxați se poate, dar responsabili, deoarece relaxarea prea multă poate duce la responsabilitate”, a declarat medicul la GÂNDUL LIVE.