„Ghilimelele nu s-au inventat după ce și-au susținut Ponta, Oprea și Tobă tezele”. Ministrul Educației, despre ordonanța doctoratelor

Prevederile controversate din ordonanța de urgență privind doctoratele aduc în discuție credibilitatea universităților românești, iar autonomia universitară ar fi grav știrbită dacă acestea nu își asumă răspunderea pentru ceea ce fac, a declarat, în exclusivitate pentru agenția de presă MEDIAFAX, ministrul Educației Mircea Dumitru. În plus, scoaterea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) din schema analizei școlilor doctorale și înlocuirea acestuia cu Consiliul Național al Rectorilor nu are niciun sens, întrucât specialiștii sunt la CNATDCU, a mai spus ministrul.

În ceea ce privește ultimul amendament adus de deputații din Comisia de Învățământ Ordonanței de Urgență (OUG 4/2016), care prevede că doctoratele aflate în lucru la CNATDCU ar trebui evaluate „în conformitate cu legislația în vigoare la data susținerii respectivelor teze de doctorat”, ministrul Educației spune că ghilimelele nu s-au inventat după ce și-au susținut tezele de doctorat Victor Ponta, Gabriel Oprea și Petre Tobă, amendamentul fiind unul vag.

„Am spus-o și o repet, ghilimelele nu au fost inventate după anul 2001 sau 2003, adică ideea că ești obligat să menționezi sursele, să-i citezi pe cei pe care-i folosești, atunci când reproduci fragmente din lucrările lor. Este o idee care nu a fost inventată în România după ce și-au susținut doctoratele domnul Ponta, domnul Oprea, domnul Tobă. Dacă nu vrem să vedem lucrurile astea, înseamnă că ne mințim unii pe alții. În primul rând, este un amendament foarte vag, nu spune nimic clar și concret, poate fi interpretat în toate felurile posibile. Ce înseamnă potrivit legilor de atunci? Trebuie să știm foarte clar la ce anume se referă legiuitorul când spune „potrivit legilor de atunci”. Sunt zeci și sute de legi pe care le aveam în anul respectiv, la ce anume se referă?”, a pus problema ministrul Mircea Dumitru.

Mai departe, în ceea ce privește înlăturarea CNATDCU din schema analizei școlilor doctorale și înlocuirea acestuia cu Consiliul Național al Rectorilor, așa cum se regăsește într-unul din controversatele amendamente aduse prin OUG 2/2016, Dumitru precizează „Consiliul Național al Rectorilor cu ce organism? Cine anume este specializat să facă această analiză? Ceea ce se urmărește prin asta este să se paseze răspunderea sau să fie preluată răspunderea de la un organism care acum funcționează și care a dat niște rezultate (CNATDCU actual), la anumite instituții care nu au fost constituite, nu au drept finalitate și nu funcționează pentru a rezolva acestei probleme”.

În ceea ce privește autonomia universitară, Dumitru spune că universitățile trebuie să se maturizeze mai întâi de toate, să fie responsabile și să vegheze asupra eticii universitare.

„E adevărat că universitățile ar trebui să se maturizeze, să se dezvolte în așa fel încât să își asume această răspundere, dar întrebarea foarte gravă și dificilă pentru noi astăzi este dacă Universitățile din România au capacitatea și doresc realmente să facă o analiză serioasă și profundă a acestor lucruri, iar ultimele evenimente arată că nu putem fi atât de optimiști în legătură cu acest proces. Acum unul-doi ani, insistam asupra nevoii ca universitățile să se pronunțe și cred că este important să insistăm asupra ideii că universitățile trebuie să se maturizeze și să își folosească la maximum prerogativele pe care le au în virtutea autonomiei universitare, dar autonomia universitară trebuie cuplată cu răspundere. Atâta timp cât nu își asumă și răspunderea pentru ceea ce se întâmplă la doctorate sau în cercetarea științifică, lucrările pe care le publică profesorii acestor universități, înseamnă că autonomia încă este grav știrbită”, a mai declarat Dumitru.

Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților a votat, săptămâna aceasta, cu 11 voturi „pentru” și 7 abțineri ordonanța de urgență nr 4/2016 prin care se modifică semnificativ modul în care sunt analizate tezele de doctorat suspectate de plagiat, fără a aduce clarificările cerute de președintele Klaus Iohannis.

Membrii Comisiei au adus un singur amendament care vizează doctoratele care sunt acum în lucru la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU): „Pentru tezele de doctorat aflate în analiză la CNATDCU și tezele de doctorat care au fost susținute, dar nu au fost validate prin ordin al ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice, procedura se va finaliza în conformitate cu legislația în vigoare la data susținerii respectivelor teze de doctorat”.

Practic, tezele suspectate ca fiind plagiate ar fi analizate după normele etice care au fost în vigoare la momentul realizării și susținerii tezei, nu după normele etice stricte de acum.

În rest, textul rămâne nemodificat, deși OUG-ul a fost retrimisă la analiză tocmai din cauza prevederilor controversate. Spre exemplu, una dintre modificări spune că deținătorul unui titlu de doctor poate cere retragerea acestuia Ministerului Educației. „Titularul unui titlu științific de doctor poate solicita, după caz, Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice ori IOSUD care i-a acordat titlul de doctor renunțarea la titlul în cauză. În astfel de cazuri, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice ori IOSUD emite actul prin care ia act de renunțare la titlu, în termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitării”, se arată în OUG.

Este vorba de celebra prevedere care a alcătuit ideea unei ordonanțe de urgență apărută în 2014 (OUG 94/2014), după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale, prin care ar fi putut cere retragerea titlului de doctor, însă acea ordonanță nu și-a finalizat parcursul în Parlament și nu are prevederi metodologice.

O altă prevedere controversată spune că în cazul în care se găsesc nereguli într-o teză de doctorat, una dintre sancțiuni ar putea fi corectarea acestor nereguli. „Sancțiunile care se pot aplica personalului didactic și de cercetare și personalului didactic și de cercetare auxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită în cercetarea științifică, inclusiv pentru diploma de doctorat și atestatul de abilitare acordate prin ordin al ministrului, sunt (…) retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită”.

O altă prevedere spune că: „În cazul atribuirii calificativului «Nesatisfăcător», comisia de doctorat precizează elementele de conținut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat și solicită o nouă susținere publică. A doua susținere a tezei are loc în fața aceleiași comisii de doctorat, ca în cazul primei susțineri. În cazul în care și la a doua susținere publică se obține calificativul «Nesatisfăcător», comisia de doctorat propune Senatului universitar neacordarea titlului de doctor și exmatricularea studentului – doctorand”.

Practic este vorba de o a doua șansă oferită celor mai slabe doctorate în faza finală, care în mod normal ar fi fost respinse.

O altă prevedere scoate CNATDCU din evaluarea școlilor doctorale și pune, în schimb, Consiliul Național al Rectorilor. „Metodologia de evaluare în vederea acreditării, care cuprinde și standardele de performanță, se stabilește de către Consiliul ARACIS, cu avizul Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice”, potrivit OUG.

De asemenea, mai apare la Instituțiile organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), comisia de etică a școlii doctorale, în loc de comisia de etică a universității care ar fi verificat în mod normal calitatea tezelor de doctorat. „La nivelul fiecărei IOSUD, Senatul universitar aprobă constituirea unor comisii, cu rol științific, care să verifice respectarea procedurilor și a standardelor de calitate și etică profesională pentru fiecare teză de doctorat. Comisiile prevăzute la alin. (4 1 ) analizează în ce măsură au fost respectate procedurile și standardele de calitate și etică profesională pentru fiecare teză de doctorat în parte și elaborează un raport pe care îl prezintă Senatului universitar”, se arată în OUG.

Raportul Comisiei de învățământ urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaților.