Hemoragia pe care niciun ministru al Sănătății nu a fost în stare să o oprească. Imaginea unui sistem paralizat

În anul 2015, la nivelul Colegiului Medicilor Cluj au fost înregistrate un număr de 211 cereri pentru obținerea certificatului profesional curent, necesar exercitării profesiei de medic în afara granițelor României. „UMF produce medici, iar ei pleacă. Lipsa de medici s-a văzut în momentul discuțiilor legate de gărzile lunare care trebuie asigurate. Dacă trebuie un medic să facă două gărzi pentru acoperirea graficului de șapte gărzi, rămân cinci gărzi descoperite. Și s-a ajuns în situația anormală ca un medic să facă 10 – 11 gărzi pe lună, peste programul lui, iar mulți nu mai rezistă, sunt terminați, storși ca lămâia. S-a ajuns la o sclavie a gărzilor”, a declarat Radu Vasile, președintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Cluj, pentru Mediafax.

Despre motivele care stau la baza acestei plecări în masă a medicilor, poate vorbi cel ai bine chiar unul dintre cei care au decis să profeseze în străinătate. Oana Todea este medic stomatolog iar după ce a lucrat în Cluj-Napoca o perioadă, într-un cabinet privat și într-unul dentar școlar, a decis, în 2014, la 39 de ani, să plece din România și să se stabilească în Franța, în orășelul Macon, împreună cu soțul său și cei doi copii.
„Aveam 39 de ani când am părăsit România și părinții mei mă mai ajutau uneori cu banii. Nu aveam mașină, concediile le făceam la părinți și plăteam rate pentru un apartament igrasios”, povestește Oana.

Femeia spune că diferența majoră pe care a întâlnit-o în Franța față de sistemul medical din România este că tratamentele obișnuite sunt rambursate în proporție de 70% de către Casa de Asigurări, restul de 30 de procente fiind rambursat de către asigurarea privată a pacienților, în condițiile în care cei mai mulț au una. „Fără acest sistem, mult mai mulți francezi și-ar neglija dinții, așa cum fac și românii de altfel” spune Oana Todea. În ceea ce privește francezii care au probleme cu faptul că este imigrantă sau româncă, Oana susține că „datoria fiecăruia dintre românii plecați în străinătate este să schimbe în bine imaginea pe care străinii o au despre noi. Fiecare pacient care pleacă din cabinetul meu zâmbind este un pas pe calea cea bună”, a conchis aceasta.

„Am scos posturi la concurs. Nu a fost depus niciun dosar”

Revenind în țară, departe de orașele mari, situația este și mai gravă. Spitalul Orășenesc Ineu se află la circa 55 de km de municipiul Arad și deservește zeci de localități din zonă. A fost inaugurat în 2010, la standarde europene și de atunci tot caută medici „Am nevoie de medici, am organizat concurs, dar nu s-au prezentat candidați interesați. Am avea nevoie urgentă de trei medici pentru Compartimentul Primire Urgențe și unul la Obstretică-Ginegocologie”, a declarat, agenției Mediafax, directorul medical al Spitalului Orășenesc Ineu, medicul Carmen Elena Cîrdei.

Pentru a-i atrage pe medici să lucreze la Ineu, conducerea Spitalului Orășenesc și primăria au anunțat că asigură și locuințe ANL. Cu toate acestea, la concursurile organizate nu se prezintă nimeni. „Ne descurcăm foarte greu în contextul unui număr foarte mare de prezentări în CPU datorat faptului că spitalul deservește o zonă demografică foarte întinsă, lipsită de unități sanitare de profil și, de asemenea, a lipsei de personal specializat în medicina de urgență. Am scos la concurs posturile de medic de urgență și medic medicină familie cu competența urgențe. Nu s-a depus niciun dosar”, a mai declarat medicul Carmen Cîrdei.

Și la Spitalulul Clinic Județean de Urgență Arad, care este cel mai mare spital din județ, sunt mai multe specializări unde există deficit de medici. „Unii medici s-au pensionat, alții au plecat să lucreze în privat, iar alții au plecat din țară. Deficit avem la urgență, cardiologie, neurologie, ATI, boli infecțioase. Cam 2-4 medici pe fiecare specialitate, dar la urgență și boli infecțioase e cea mai mare presiune”, a declarat corespondentului MEDIAFAX directorul medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, medicul Ciprian George Pribac.

Pentru a acoperi lipsa de personal, s-au realizat contracte de prestări servicii cu personal din privat sau din alte județe și se fac gărzi suplimentare. „Din aceste cauze, personalul este uneori obosit, nervos și pot să apară cazuri izolate de deficiențe în comunicarea cu pacienții”, a mai spus medicul Ciprian George Pribac.

Aceeași problemă este și în Hunedoara. „Avem deficit pe Oncologie, Imagistică Medicală, Urologie specializare la care doi medici se vor pensiona în curând. În momentul de față e în regulă, dar peste șase luni, un an, vor fi probleme dacă nu vine un nou medic. La imagistică medicală sunt puțini, trebuie să asigurăm computerul tomograf. Am vrea să avem mai mulți medici cu competență în citirea computerului tomograf. Și pe Radilogie ar mai trebui măcar doi medici”, a precizat Ioan Demeter, directorul Spitalului Județean de Urgență Deva.

Situația este mult mai gravă la Spitalul de Urgență Petroșani unde lipsesc de pe statul de funcții circa 200 de angajați. „Statul de funcții are 1028,5 poziții iar numărul de angajați este de 817. Lipsesc cam toate pozițiile posibile. E un deficit de circa 200 de persoane”, a declarat, pentru MEDIAFAX, doctorul Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgență Petroșani.

Potrivit sursei citate, unitatea medicală din Petroșani ar avea nevoie urgentă de încă doi medici la UPU SMURD, dar și medici specializați în Radiologie, Endocrinologie, Dermatologie și Neonatologie.

Și la Spitalul Municipal Vulcan este aceeași situație. „Postul de medic pediatru a fost scos la concurs, din septembrie anul trecut, de două ori, dar nu a venit nimeni”, a completat Cătălin Popa, managerul Spitalului Municipal Vulcan.

„Doi medici nu pot acoperi o secție. Au fost scoase posturi la concurs, dar a venit doar o doamnă doctor din Vâlcea”

Unitățile spitalicești din județul Dolj au un deficit de medici de 25%, iar 15% este deficitul de personal pe asistență medicală. „La spitalul municipal este doar un oncolog, la spitalul județean sunt doi. La Neurochirurgie, la spitalul județean e aceeași problemă. S-au scos posturi la concurs de mai multe ori și a venit doar o doamnă doctor de la Vâlcea. În condițiile în care doi neurochirurgi ai spitalului sunt pensionați, dar lucrează în continuare pentru că nu are cine. Mai este deficit și pe anestesizie, pe terapie intensivă”, a declarat Ion Cotojman președintele Federației Sindicale „Hipocrat” România.

Unii dintre medicii pregătiți aici la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova pleacă din țară încă din perioada rezidențiatului. Între ei se află și Alexandru Obadă, un tânăr de 29 ani. Și-a dorit să devină medic încă din adolescență și a urmat cursurile unui liceu sanitar, apoi s-a înscris la medicină alegând ca specializare chirurgia pediatrică. Acum este rezident în cadrul Spitalului de Urgență din Craiova. A făcut însă o întrerupere a rezidențiatului și a plecat în Scoția, unde i s-a oferit un post de Resident Medical Officer la BMI Kings Park Hospital.

„În primul rând am fost determinat de aspectul financiar dar, în același timp, recunosc, ca, mi-am dorit o asemenea experiență. Le recomand celor care vor să facă acest pas doar pentru bani, să nu meargă mai departe în demersul lor. Salariul este, clar, principala motivație, pentru că, din păcate, în România zilelor noastre nu poți trăi fără bani. Tinerii care vor să practice medicina în România trebuie să facă niște eforturi titanice, dacă stăm să ne gândim că în momentul în care termină facultatea nu se dă altceva decât un salariu de mizerie, nimic mai mult. Până și celor din salubritate li se dau uniforme, dar medicilor nimic. Cum să se descurce un tânăr medic în societate cu un salariu mizerabil? Aici intervin, ca de obicei, părinții care trebuie, din nou, să își susțină copilul ce a ales această meserie”, spune Alexandru Obadă.

Alexandru se va întoarce în țară pentru a-și finaliza rezidențiatul. Nu va avea însă un post asigurat, ca mulți alți colegi ai lui, însă afirmă că „oricât de rău” va fi în România, nu va putea pleca definitiv.

Mergând mai departe, în Gorj, la Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu sunt angajate în total aproape 1200 de persoane, iar medici sunt aproximativ 200.

” Suntem cu 35 la sută în minus. Avem anumite specialități în care stăm prost, cum ar fi Cardiologie, Neurologie și cel mai grav lucru care există este că un număr destul de mare de medici sunt în prag de pensionare și încet încet o să dispară, ceea ce va face ca deficitul să fie și mai mare. În tot județul e la fel. Cred că numai la Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu sunt în jur de 30-40 de medici care, într-un interval de 3-4 ani, se pensionează. La ORL, singura secție pe județ, sunt doar doi medici. Este greu de făcut față în aceste condiții. Am scos un post la concurs, așteptăm să vedem dacă vine cineva, dar e mai atractiv sistemul privat. Doi medici nu pot acoperi o secție”, a declarat Gheorghe Stanciu, purtătorul de cuvânt al Colegiului Medicilor Gorj.

Potrivit managerului Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu, Tiberiu Tătaru, deficit de medici se înregistrează și la Unitatea de Primiri Urgențe din municipiu, unde sunt angajați doar patru medici, care întâmpină probleme mai ales în perioada concediilor de odihnă.

„Am închis compartimentul de Oncologie în momentul în care singurul medic specialist și-a dat demisia”

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu are deficit de medici de urgență, acesta fiind cel mai mare număr de posturi scoase la concurs – șapte , însă este nevoie și de medici neuroghirurgi, fizioterapeuți, radiologi și infecționiști.

„Față de posturile aprobate, următoarele specialități sunt deficitare, în sensul că am publicat posturile la concurs și nu au venit candidați: Secția Clinică Neurochirurgie – două posturi, Medicină Fizică, Balneologie și Recuperare Medicală – un post, Unitatea de Primiri Urgențe – 7 posturi. Totodată, în momentul de față avem publicate pentru concurs următoarele posturi vacante: Secția Clinică Boli Infecțioase – două posturi și Radiologie și Imagistică Medicală – un post”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Decebal Todăriță, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.

La Vaslui, cea mai mare unitate spitalicească se confruntă cu o criză acută de medici, organigrama fiind ocupată în procent de 60%. Din totalul de 243 de posturi pentru medici sunt ocupate doar 145. „Lipsa specialiștilor are urmări grave. În primul rând am fost nevoiți să închidem în noiembrie 2015, compartimentul de Oncologie, în momentul în care singurul medic specialist și-a dat demisia și a plecat să lucreze în sistem privat. De asemenea, deficitul de medici duce la suprasolicitarea celorlalți specialiști, apare surmenajul și chiar poate să scadă calitatea actului medical”, a declarat pentru MEDIAFAX, Ana Rinder, managerul Spitalul Județean de Urgență Vaslui.

Potrivit datelor oficiale, pe harta României este greu să găsești în momentul de față un spital cu toate posturile ocupate. Chiar ministrul Sănătății anunța că în București sunt 6.700 de posturi vacante, în Ialomița 44% din posturile din sistemul de Sănătate sunt neocupate, în Călărași – 42%, în Tulcea – 40%.

În total, aproximativ 13.000 de medici lipsă, o cifră echivalentă cu cea a cadrelor medicale plecate în străinătate la muncă.