IICCMER a primit 125 de înregistrări ale emisiunilor de la Radio Europa Liberă din decembrie 1989

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a primit 125 de înregistrări în format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă în decembrie 1989, alte 415 materiale, din perioada 1956-1991, fiind achiziționate anul trecut.

Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), acest demers face parte dintr-un proiect derulat în parteneriat cu Hoover Institution Archives, Stanford University (California, SUA), care presupune digitizarea a 3.350 de înregistrări realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă pe parcursul a mai bine de 30 de ani.

Prima parte a arhivei, conținând 415 materiale din perioada 1956-1991, a fost transmisă IICCMER în luna mai a anului trecut, înregistrările din arhiva americană fiind achiziționate din fonduri publice, a precizat institutul, într-un comunicat transmis, miercuri, agenției MEDIAFAX.
Rezultatele proiectului de digitizare vor fi disponibile la sediile IICCMER și Hoover Institution Archives California, iar unele extrase vor fi postate pe un website.

CONTROVERSĂ Controversa decorării veteranului de către Nicușor Dan de Ziua Națională. Aluzii din Rusia: România s-a vopsit în culorile nazismului

11:57

EXCLUSIV Suveranitatea hranei ne poate scăpa de otrava străină de la raft. Eugen Teodorovici despre soluția mall-urilor agroalimentare

11:51

De asemenea, o copie a arhivei digitale a Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă va fi depusă la Arhivele Naționale ale Romaniei.
Președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a arătat că acest demers va fi continuat dacă vor exista resursele necesare.

„Atâta vreme cât vom avea resursele necesare, vom continua să aducem acasă arhiva Europei Libere și să o facem disponibilă pentru publicul din România. Nu se poate imagina o analiză a regimului comunist fără inventarierea opoziției și a reacțiilor jurnaliștilor de la acest legendar post de radio. Europa Liberă și oamenii ei au facilitat revoluția din 1989, iar achiziționarea acestor înregistrări, în anul în care comemorăm 25 de ani de la acele evenimente, reprezintă o reușită”, a spus Andrei Muraru, citat în comunicat.

Considerat cel mai important fenomen mediatic al României de până în 1989, Radio Europa Liberă a jucat un rol determinant în istoria recentă a țării, premisele pentru înlăturarea totalitarismului și orientarea spre democrație datorându-se în mare măsură acestui post de radio.

„Împotriva Europei Libere autoritățile comuniste au îndreptat un întreg arsenal de măsuri, de la bruiajul postului, la interceptarea corespondenței și atentate împotriva angajaților acestuia. Pe 21 februarie 1981, teroristul internațional Carlos Șacalul și banda sa au comis, așa cum arată ultimele cercetări, la îndemnul și cu complicitatea Securității, un atentat cu bombă asupra sediului din München al postului de radio”, se mai arată în comunicat.

În anul 2001, statul român a recunoscut importanța și meritele postului de radio, reprezentanții acestuia primind distincții și diplome „ca semn al durabilei recunoștințe și prețuiri a poporului român”.

În 2008, când emisiunile destinate României au încetat, Europei Libere i-a fost decernat Ordinul Cultural în grad de mare ofițer pentru contribuția la promovarea libertății de exprimare, în special în timpul României comuniste.

Între 1950 și 1989, secția română a Radio Europa Liberă a fost condusă de: Mihail Fărcășanu, Camil Ring, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Ghiță Ionescu, Preda Bunescu, Mihail Cismărescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-Stînișoară și Nestor Ratesh. Printre vocile postului de radio Europa Liberă de-a lungul existenței au fost: Ghiță Ionescu, Nöel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, Șerban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu și Liviu Tofan.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este un organism guvernamental care studiază, documentează și susține conștientizarea publică a istoriei comunismului în România, prin proiecte de cercetare, educaționale, editoriale și muzeale. Activitatea IICCMER analizează natura, scopul și efectele totalitarismului din România în perioada 1945 -1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă.