IMUNITATEA lui Băsescu ajunge la Curtea Constituțională. Înalta Curte a sesizat CCR în dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe președinte de șantaj

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, vineri, sesizarea Curții Constituționale privind suspendarea urmăririi penale a președintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost șantajată de șeful statului.

Scandalul Băsescu – Firea a început după ce președintele, referindu-se la senatorul PSD, a spus că și acum poate spune că aceasta este „o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. „Mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa ce se întâmplă pe moșia soțului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus șeful statului.

După aceste afirmații Gabriela Firea a depus o plângere pentru șantaj împotriva lui Traian Băsescu. Procurorii au constat că nu pot face cercetări în acest dosar pentru că potrivit Constituției Traian Băsescu are imunitate. Astfel că au decis suspendarea cercetărilor. Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor la Curtea Supremă. În cadrul contestației avocații Gabrielei Firea au cerut ca CCR să fie sesizată și să analizeze dacă nu cumva imunitatea lui Traian Băsescu creează o situație de discriminare față de alte categorii ale populației.

VIDEO Turiștii au săpat o groapă uriașă în calea valurilor, iar pământul s-a surpat. Salvamarul a intervenit în ultimul moment

19:48

ULTIMA ORĂ Cei cinci „stăpâni de sclavi” din Covasna, aruncați după gratii 30 de zile de instanță. Cât de gravă era situația descoperită de DIICOT

19:48

„Am considerat că imunitatea totală nu se poate aplica în cazul președintelui. În plus o imunitate de acest gen l-ar transforma pe președinte într-un disctator care poate să facă orice și nici nu poate măcar să fie cercetat. Imunitatea președintelui este egală cu cea a parlamentarilor”, a explicat avocatul Lucian Bolcaș.

Cine este judecătorul care a decis sesizarea CCR

Sesizarea CCR a fost dispusă de Iulian Dragomir, judecător la secția penală a Curții Supreme. Potrivit CV-ului, a intrat în magistratură în 1991 la judecătoria Sector 3. A deținut funcțiile de președinte al Judecătoriei Sector 3, vicepreședinte al Tribunalului București și al Curții de Apel București. În perioada 2004-2006 a fost președinte al Oficiului Național pentru Spălarea Banilor.

Numele lui Iulian Dragomir apare în dosarul Vioricăi Dinu, fosta judecătoare care a luat mită pentru a-l elibera pe Dinel Staicu. Procurorii notează, în rechizitoriu, că Viorica Dinu se lăuda în fața intermediarilor spăgii că are acces și la judecătorii de la Curtea Supremă și a lăsat să se înțeleagă că ar putea interveni pe lângă aceștia pentru a obține soluții favorabile. Unul dintre numele pomenite de judecătoarea Viorica Dinu este cel al judecătorului Iulian, căruia îi spunea „Iulică”.

În expunerea faptelor din rechizitoriu, procurorii nu l-au identificat pe judecătorul Iulian de la Curtea Supremă, însă în opisul cu probatoriul din dosar se menționează o declarație a magistratului Iulian Dragomir, judecător la secția penală a Curții Supreme.

Ca reacție la acest episod, judecătorul Iulian Dragomir a declarat că nu s-a mai întâlnit de foarte mulți ani cu judecătoarea Viorica Dinu.

Judecătorul Iulian Dragomir a fost interceptat de procurorii DIICOT în timp de îi solicita lui Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF o întrevedere pentru o cunoștință a sa:

Judecător Iulian Dragomir, ICCJ: Am onoarea, excelență, să trăiți, cu mare respect. Un minut cu un prieten al domniei voastre și al nașului domniei voastre. Nu sunt prietenul nașului mai degrabă decât prietenul finului, pentru că suntem amândoi… unui naș comun al nostru.

Sorin Blejnar: Am înțeles, am înțeles.

Iulian Dragomir: Da, el e nașul nostru și-n sufletul nostru. Prin București, prin republica noastră sau prin alte…?

Sorin Blejnar: Sunt aici, sunt prin București.

Iulian Dragomir: Vă trimit și eu fata care manageriază acolo unde am fost la ziua Claudiei, că are o audiență de-asta intempestiv acolo la ei, la locație. Și nu știu cum să fac.

Sorin Blejnar: În 20 de minute să fie la mine.

Iulian Dragomir: La ora 2 ajunge. Este o doamnă. (…) Se numește doamna Albu. Doamna Albu Mariana se numește doamna care intră la cabinet la dumneavoastră.

Sorin Blejnar: Bine, bine.

Iulian Dragomir: Intră pe-acolo prin spate, pe lângă unde aveam și noi sediul ministerului nostru?

Sorin Blejnar: Da.

Iulian Dragomir: Bine, excelență, cu respect. Vă pup. Am onoarea.

Iulian Dragomir a făcut parte din completul care a decis condamnarea lui Relu Fenechiu la cinci ani de închisoare cu executare.

Cazul Firea – Băsescu

Președintele Traian Băsescu a mai declarat că senatorul PSD Gabriela Firea este „o șantajistă de profesie”.

„Nu e un atac la o femeie, e un atac la o santajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine școala turnătorului Felix”, a spus Băsescu.

Președintele Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe „senatoarea șantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliție, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze.

Băsescu a ținut totodată să amintească prestația Gabrielei Firea din campania pentru prezidențiale a lui Mugur Isărescu.

Gabriela Firea a reacționat în 14 aprilie, afirmând că așteaptă cu interes reacțiile instituțiilor și ale ambasadelor statelor democratice față de acest „act flagrant de intimidare a unui senator”.

Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că președintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, „un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călărași.

„Aștept cu interes reacțiile instituțiilor statului și ale ambasadelor statelor democratice față de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, afirmă Gabriela Firea, pe Facebook.

Președintele Traian Băsescu a declarat că atât el, cât și fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziția Parchetului privind terenul din comuna Nana și că senatorul PSD Gabriela Firea „mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa ce se întâmplă pe moșia soțului”.

Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie, la Parchetul instanței supreme, o plângere pe numele președintelui Traian Băsescu, pentru amenințare și șantaj.

În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea și Ilie Sârbu, au semnat un denunț de șantaj împotriva președintelui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanței supreme.

Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul și a precizat că gestul este determinat de amenințările pe care șeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Băsescu.

PICCJ a anunțat, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru șantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată și sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mișcare a acțiunii penale a fost suspendată, întrucât președintele are imunitate.

Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanță, suspendarea urmăririi penale.

„S-a apreciat că, în conformitate cu dispozițiile art. 84 alin. 2 raportat la art. 96 alin. 1 din Constituție, Președintele României se bucură de imunitate”, a precizat Parchetul instanței supreme.

Articolul 84, alineatul 2 din Constituție prevede că „Președintele României se bucură de imunitate”.

Potrivit articolului 96, alineatul 1 din legea fundamentală, „Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare”.