În ce condiții poate fi suspendat premierul Victor Ponta și de ce nu a făcut-o Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis se află, deocamdată, în imposibilitatea de a dispune suspendarea din funcție a premierului Victor Ponta, pentru că legea nu îi permite. Ponta poate fi suspendat din funcție de președinte doar dacă Camera Deputaților își va da avizul pentru începerea urmăririi penale a lui Ponta, în cazul faptelor de conflict de interese, comise în timpul mandatului de premier. În cazul celorlalte fapte pentru care este urmărit penal deja de DNA – spălare de bani, fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală, acestea nu intră sub incidența legii care permite suspendarea unui membru al Guvernului, pentru că ele au fost comise înainte ca Ponta să devină membru al Guvernului.

Ancheta DNA îl vizează pe premierul Victor Ponta pentru două seturi de fapte: unele comise înainte ca acesta să devină membru al Guvernului, în 2007-2009 și în 2011 (falsificarea facturilor și a înscrisurilor justificative pentru munca fictivă de avocat la casa de avocatură a lui Dan Șova, precum și pentru folosirea mașinii plătite de firma lui Șova), iar altele comise în timp ce era prim-ministru membru al Guvernului (conflictul de interese, respectiv numirea lui Șova în Guvern).

FLASH NEWS Premieră în Comisia Europeană. Este recunoscută oficial legătura dintre fertilitate și provocările demografice ale Uniunii Europene

12:28

EXCLUSIV VIDEO Raluca Sîmbotin, MSD, la Gândul Health EU Summit: Investițiile în prevenție trebuie privite ca motor de dezvoltare economică, nu ca o cheltuială

12:12

Pentru primul set de fapte, Ponta este deja urmărit penal de DNA, nefiind nevoie de niciun aviz suplimentar. Pentru al doilea set de fapte, DNA a fost nevoit să ceară avizul Camerei Deputaților (Ponta fiind deputat) pentru urmărirea penală.

Președintele Klaus Iohannis poate demara suspendarea din funcție a lui Victor Ponta doar dacă Camera Deputaților va încuviința această cerere a DNA, pe al doilea set de acuzații aduse lui Ponta. În cazul în care Victor Ponta este trimis în judecată pentru acest al doilea set de fapte, Iohannis este obligat să îl suspende din funcție pe Ponta.

Suspendarea din funcție a unui membru al Guvernului, inclusiv a primului ministru, este stipulată de Constituția României și de Legea răspunderii ministeriale. În rest, nu există o lege care să reglementeze această situație.

În Constituție, Articolul 109 reglementează „răspunderea membrilor Guvernului”. Aici, se arată că „numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție„.

Constituția mai precizează că răspunderea și pedepsele pentru miniștri sunt stipulate într-o lege specială, a răspunderii ministeriale.

Legea respectivă, 115/1999, precizează la Articolul 7 că „intră sub incidența prezentei legi faptele săvârșite de membrii Guvernului în exercițiul funcției lor și care, potrivit legii penale, constituie infracțiuni„, precum și că „pentru săvârșirea altor infracțiuni, în afara exercițiului funcției lor, membrii Guvernului răspund potrivit dreptului comun„. Dreptul comun, adică celelalte legi, nu stipulează în niciun fel situația suspendării din funcție a unui membru al Guvernului.

Legea precizează, ca și Constituția, că „numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.

Mai departe, la Articolul 20, se precizează că „în cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Președintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcție”. Făcând legătura cu articolul 7, se înțelege că este vorba despre urmărirea penală pentru fapte comise în exercițiul funcției de membru al Guvernului.

Articolul 21 arată că suspendarea din funcție a unui membru al Guvernului, inclusiv a premierului, devine automată atunci când are loc trimiterea în judecată, însă tot pentru fapte comise în timpul exercitării funcției.

În trecut, au mai existat cazuri de miniștri urmăriți penal pentru fapte care nu au fost comise în exercițiul funcției și pentru care președintele Traian Băsescu nu a cerut suspendarea. Este vorba despre cazuri precum Varujan Vosganian, George Copos (pe când era vicepremier) sau Relu Fenechiu, acesta din urmă nefiind suspendat chiar dacă se afla în faza judecății.