În prima zi am băut bere, în a doua zi vin și în a treia whisky. În a patra am mâncat bomboane cu alcool și murături. Ce mi-a „ieșit” la alcooltestul Poliției. EXPERIMENT VIDEO GÂNDUL

Publicat: 28/10/2013, 22:12
Actualizat: 05/07/2016, 22:39

Guvernul a trimis Parlamentului o propunere de modificare a Codului Rutier, prin care devine legal ca șoferii să poată conduce după ce au băut. Limita legală de alcoolemie, propusă de Guvern, este de 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat și de 0,2 g/l alcool pur în sânge. România ar urma, astfel, să iasă din grupul țărilor europene care promovează „toleranța zero” față de consumul de alcool la volan și să adopte reguli similare cu state precum Estonia, Polonia, Suedia sau Slovenia, chiar dacă numărul de morți în accidente rutiere, din cauza consumului de alcool, situează țara noastră pe locul 6 în Europa – 194 de victime în 2010.

Folosind un alcooltest certificat și produs de firma Dräger, care furnizează aparate și Poliției Rutiere, gândul a făcut un experiment pentru a vedea cât de sigur este să te urci la volan după consumul unei beri, a unui pahar cu vin sau al unuia cu whisky. Concluziile arată că mâncatul cu aproximativ jumătate de oră înainte de a consuma o singură unitate din băuturile care au făcut obiectul experimentului determină o alcoolemie sub limita legală, în cazul tuturor subiecților.

De asemenea, testele au arătat că un pahar cu vin sau cu whisky pe stomacul gol nu ar duce la suspendarea permisului pentru niciunul dintre subiecți, nici după 15 minute de la terminarea băuturii, în timp ce berea pe stomacul gol, în cazul femeii care a participat la experiment, determină o alcoolemie peste limită legală.

Astfel, teoria premierului Victor Ponta se confirmă: „Omul obișnuit care se duce la o nuntă și gustă un pahar de vin, nu e nici măcar contravenție. (…) 90% din cetățenii acestei țări au spus un lucru: dacă mă duc la o terasă și după ce am jucat fotbal și beau o bere îmi iei permisul? Dacă mă duc la nuntă și ciocnesc cu nuntașul îmi iei permisul?”. Aparent, răspunsul este nu.

Experimentul gândul a mai arătat că la femei, aceeași băutură alcoolică determină o alcoolemie mai mare decât la bărbați, iar bărbatul cel mai masiv a avut alcoolemiile cele mai mici, astfel că se poate conchide că, cu cât masa corporală a unei persoane este mai mare, cu atât alcoolul se difuzează mai slab în sânge.

Gândul a testat, de asemenea, și două dintre miturile care circulă printre șoferi, privind alcoolemia: consumul de murături în oțet și cel de bomboane cu alcool. Acestea nu se confirmă.

Precauții: fiecare om reacționează diferit la alcool

Experimentul gândul este orientativ și este departe de a oferi un îndreptar pentru șoferii care doresc să știe cât pot bea pentru a evita suspendarea permisului de conducere. În primul rând, experimentul a avut doar trei subiecți, iar specialiștii consultați de gândul au explicat că oameni cu caracteristici similare pot reacționa diferit la alcool, în funcție de diverși factori, precum sănătatea generală și cea a ficatului, consumul de alimente, de lichide sau obișnuința organismului cu consumul de alcool (cei care consumă regulat alcool metabolizează mai rapid alcoolul din organism, pentru că enzimele sunt mai obișnuite cu acest proces, dezavantajul fiind că ficatul este mai obosit).

De asemenea, subiecții experimentului gândul, chiar și atunci când au rămas în limitele legale ale alcoolemiei, au experimentat stări de oboseală, de euforie și au devenit mai agresivi în comportament – caracteristici care diminuează sau afectează capacitatea de a conduce autovehicule.

„Este clar că nu există o formulă care sa zică: atât ai băut, atât ai alcoolemia. Mai sunt variațiile de moment, metabolismul nostru nu este ca un motor de mașină, să meargă mereu la fel. Cel mai bine e să nu bei deloc înainte să te sui la volan” a explicat pentru gândul dr. Corina Zugravu, specialistă în nutriție de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

„Sunt multe variabile care intervin, nu se poate crea un standard. Același tip de persoană care consumă aceeași cantitate de băutură poate obține alcoolemii diferite în funcție de ce mănâncă, de greutate, de bagaj genetic”, explică pentru gândul și prof. dr. Gabriela Radulian, specialistă în diabet, nutriție și boli metabolice la Institutul „Paulescu”.

„Sunt foarte mulți factori implicați atunci când se calculează alcoolemia. Se întâmplă ca nivelul de alcoolemie să difere chiar în cazul aceleiași persoane, deși a băut același tip de alcool și în aceeași cantitate. Cel mai sigur este fără alcool atunci când urci la volan”, a spus dr. Lygia Alexandrescu, medic nutriționist, lector universitar doctorand la Facultatea de Educație Fizică și Sport din București.

Cum s-a desfășurat experimentul

La experimentul gândul au participat trei subiecți. O femeie (170 cm, 61 kg, 30 de ani) și doi bărbați, unul cu caracteristicile 175 cm, 75 kg, 38 de ani, iar al doilea cu caracteristicile 193 cm, 105 kg, 32 de ani. Au fost alese trei tipuri de băutură – bere, vin și whisky, din care a fost consumată o singură unitate – o doză de 500 ml de bere (5% alcool), un pahar cu 150 ml de vin (12,5% alcool) și un pahar cu 50 de ml de whisky (40% alcool).

Alcoolul a fost consumat în două situații diferite: la trei ore, respectiv la jumătate de oră după ultima masă principală. În fiecare dintre cele trei zile în care s-a desfășurat experimentul, s-a consumat un singur tip de băutură. Testarea cu alcooltestul s-a făcut la 15 minute, la 30 de minute și la o oră după ce subiectul a terminat de băut. Trebuie spus că Poliția nu are voie să testeze șoferii pentru consum de alcool mai devreme de 15 minute de la ingerarea băuturii, pentru că, altfel, aparatul detectează doar alcoolul rămas la nivelul gurii, ceea ce duce la o alcoolemie mai mare decât cea reală.

Cum se metabolizează alcoolul – curba de absorbție. Sursa:Dräger

Ziua berii

Măsurătorile din toate cele trei zile au arătat că berea este cea mai periculoasă băutură în cazul în care vreți să o consumați și să vă urcați la volan fără să vi se suspende permisul de conducere, în condițiile în care, pe stomacul gol, în cazul tuturor subiecțiilor s-au înregistrat valorile cele mai mari comparativ cu celelalte două băuturi. Cu toate acestea, doar subiectul femeie a avut o alcoolemie peste limita legală propusă de Guvern, și asta la 15 minute după terminarea băuturii, așa cum se poate observa și din tabelul de mai jos. Berea se traduce într-o alcoolemie mai mare și din cauza faptului că se bea mai mult: într-o doză de 500 ml se găsesc 25 ml de alcool, mai mult decât într-o porție normală de vin sau de whisky (aproximativ 20 ml).

BERE (5%)

Subiect

’15 N

’15 M

’30 N

’30 M

1 h N

1 h M

A (masc. 105 kg, 193 cm)

0.09

0.00

0.07

0.00

0.03

0.00

M (masc. 75 kg, 175 cm)

0.14

0.09

0.12

0.08

0.07

0.06

F (fem . 61 kg, 170 cm)

0.17

0.05

0.15

0.07

0.12

0.07

Legendă: N – băutura a fost consumată după trei ore de la ultima masă principală
M – băutura a fost consumată la 30 de minute de la ultima masă principală

O altă concluzie a experimentului este faptul că o doză de bere de 500 de ml consumată după trei ore de la ultima masă principală înseamnă o alcoolemie în limita legală doar pentru cei doi subiecți bărbați, la 15 minute de la terminarea băuturii. Pentru subiectul femeie, alcoolemia este la limita legală abia după 30 de minute și scade sub această limită abia după o oră de la consumarea băuturii.

Atunci când subiecții au mâncat cu aproximativ jumătate de oră înainte de a consuma o doză de bere, toți au înregistrat o alcoolemie sub limita legală chiar și la un sfert de oră după terminarea băuturii.

În cazul femeii s-a înregistrat o situație neobișnuită la prima vedere. Astfel, după ce a băut o doză de bere la jumătate de oră după ce a mâncat, la prima măsurătoare, efectuată după 15 minute de când a terminat de băut, alcoolemia a fost de 0.05, după care, după alte 15 minute, valoarea a crescut la 0.07 și s-a menținut și după o oră de la terminarea berii.

Medicii nutriționiști contactați de gândul au explicat că această deviere s-a datorat cel mai probabil mâncării consumate înainte de a bea – dacă aceasta a fost mai bogată sau mai săracă în grăsimi.

De asemenea, subiectul bărbat de 75 de kg a înregistrat o alcoolemie mai mare decât cea a femeii, la 15, respectiv 30 de minute, după ce au băut berea la jumătate de oră de la ultima masă, lucru care nu s-a întâmplat în nicio altă situație.

În cazul bărbatului de 105 kg, în situația în care a mâncat cu jumătate de oră înainte de a consuma orice băutură, alcoolemia măsurată după 15 minute și mai târziu a fost 0.

Ziua vinului

Un pahar de 150 de ml de vin, băut la cel puțin o jumătate de oră după o masă principală nu reprezintă niciun risc din punct de vedere legal, pentru cei care se urcă la volan. Toți cei trei subiecți care au participat la experiment au avut alcoolemia zero în aerul expirat, la numai 15 minute după ce au băut.

Și în situația în care nu au mâncat înainte de a bea, alcoolemia nu a depășit limita legală, chiar dacă valorile au fost considerabil mai mari, așa cum se poate observa și din tabelul de mai jos.

VIN (12,5%)

Nume

’15 N

’15 M

’30 N

’30 M

1 h N

1 h M

A (105 kg, 193 cm)

0.04

0.00

0.03

0.00

0.00

0.00

M (75 kg, 175 cm)

0.08

0.00

0.06

0.00

0.03

0.00

F (61 kg, 170 cm)

0.12

0.00

0.09

0.00

0.07

0.00

Legendă: N – băutura a fost consumată după trei ore de la ultima masă principală
M – băutura a fost consumată la 30-40 de minute de la ultima masă principală

La fel ca și în cazul berii, subiectul de 105 kg a avut cele mai mici valori ale alcoolemiei, ceea ce demonstrează, o dată în plus, că greutatea este un factor foarte important în metabolizarea alcoolului.

Ziua tăriei: whisky single malt scoțian

Un pahar cu 50 de ml de whisky, indiferent dacă este consumat pe stomacul gol sau la jumătate de oră de la ultima masă principală, nu crește alcoolemia peste limita legală, cu rezerva că în cazul femeii, valoarea este aproape de această limită, atunci când nu a mâncat, așa cum se poate observa și din tabelul de mai jos.

WHISKY (40%)

Nume

’15N

’15 M

’30 N

’30 M

1 h N

1 h M

A (105 kg, 193 cm)

0.05

0.00

0.04

0.00

0.00

0.00

M (75 kg, 175 cm)

0.10

0.04

0.07

0.03

0.04

0.00

F (61 kg, 170 cm)

0.13

0.06

0.13

0.05

0.10

0.03

Legendă: N – băutura a fost consumată după trei ore de la ultima masă principală
M – băutura a fost consumată la 30-40 de minute de la ultima masă principală

Din nou, subiectul de 105 kg a înregistrat cele mai mici valori. De remarcat că în cazul subiectului femeie, în situația în care nu a mâncat, nivelul alcoolemiei se menține timp de 30 de minute de la momentul în care a terminat de băut și scade destul de lent pe parcursul primei ore.

După cum au explicat doctorii nutriționiști contactați de gândul, femeile metabolizează mai greu alcoolul, din cauză că enzima responsabilă de acest lucru este mai slabă.

Medici: care sunt cei mai importanți factori care determină alcoolemia

Toți cei trei medici specialiști în nutriție, contactați de gândul, au explicat că nu există o rețetă standard pentru a determina alcoolemia – de tipul „bei atât, vei avea alcoolemia X”.

Există mai mulți factori care influențează alcoolemia și metabolizarea alcoolului în organism:

•particularitățile enzimei alcool-dehidrogenază, aflată la nivelul ficatului, care este responsabilă pentru descompunerea alcoolului în organism. Acestea sunt transmise genetic și nu pot fi controlate. Femeile au genetic această enzimă mai puțin dezvoltată, astfel că rezistă mai puțin la alcool, lucru influențat și de hormoni. Între 95% și 98% din alcoolul din organism este descompus de această enzimă a ficatului, restul eliminându-se prin transpirație, urină sau respirație.

Dr. Corina Zugravu: „Există particularități individuale, genetice, care atârnă foarte greu. De exemplu, din cauza unor particularități enzimatice, unii asiatici au probleme uriașe cu alcoolul, le face rău chiar băut în cantități mici. La femei, merge întotdeauna mai încet (procesul de metabolizare a alcoolului). Femeile sunt mult mai sensibile la alcool”.

Dr. Gabriela Radulian: „Femeile au o enzimă care acționează mai puțin decât la bărbați. Este vorba de un mecanism enzimatic, enzima se cheamă alcool dehidrogenază și este genetic determinată, nu poate fi controlată”.

•greutatea corporală. Cu cât o persoană este mai masivă, cu atât organismul său va tolera o cantitate mai mare de alcool, iar alcoolemia va ieși mai mică decât la persoane mai mici, care au consumat aceleași cantități de alcool.

Dr. Corina Zugravu: „Normal, cu cât ești mai voluminos, alcoolul are unde se dilua mai mult și alcoolemia e mai mică. Mai ales dacă ai multă untură, alcoolul se duce acolo și stă cuminte. Grașii se îmbată mai greu”.

Dr. Gabriela Radulian: „Alcoolemia se corelează direct cu greutatea. În funcție de greutate, se modifică și rata absorbției, și rata metabolizării și atunci apare o altă concentrație de alcool”.

Dr. Lygia Alexandrescu: „Într-un anumit fel metabolizează alcoolul corpul unui bărbat de 80 kg sau de 100 kg care bea un pahar cu vin și în alt fel este metabolizat același pahar de corpul unei femei de 50 kg”.

•mâncarea și celelalte lichide consumate înainte sau în timp ce se bea alcoolul influențează foarte mult alcoolemia și metabolizarea alcoolului. Pentru o alcoolemie cât mai redusă, este recomandat să se mănânce înainte și să se bea multă apă.

Dr. Corina Zugravu: „Depinde și ce se găsește în stomac când bem. Dacă e ceva ce se digeră greu și ocupa loc mult (grăsime, proteine), alcoolul se va absorbi mai greu”.

Dr. Gabriela Radulian: „Contează aportul de alimente anterior, și calitativ, și cantitativ. Și aportul de alte lichide. Absorbția alcoolului depinde de ce s-a mâncat la masă, dacă s-au consumat mai multe grăsimi, absorbția este modificată”.

Dr. Lygia Alexandrescu: „E important atunci când bei dacă ai mâncat sau nu. Este de preferat să bem după ce mâncăm, deoarece organismul este implicat în procesul de digestie, iar efectele alcoolului sunt diminuate. Atunci când bem pe stomacul gol riscăm să ne amețim mult mai repede”.

•obișnuința cu alcoolul. Cei care consumă alcool mai des își obișnuiesc organismul să îl metabolizeze mai rapid, astfel că alcoolemiile ies mai mici. Totuși, acesta este departe de a fi un avantaj, pentru că efectele pentru organism nu sunt benefice – ficatul obosește și se deteriorează. „Dacă ești învățat cu alcoolul, merge mai iute. Alcoolemia este mai mică, pentru că enzimele sunt mai antrenate și îl desfac mai rapid în metaboliți”, spune dr. Corina Zugravu.

•tipul băuturii. Băuturile dulci duc la o alcoolemie mai mică. Dr. Corina Zugravu: „Dacă este dulce, absorbția se face mai rapid – la bere, vin dulce sau șampanie”.

•stilul de băut. Cei care beau pe nerăsuflate obțin alcoolemii mai mari. Dr. Corina Zugravu: „Dacă ții băutura în gură mai mult, se absoarbe imediat. Dacă bei pe nerăsuflate, se absoarbe mai greu”.

•sănătatea ficatului. Cu cât acesta este mai sănătos, cu atât descompune mai rapid alcoolul, deci alcoolemia este mai mică. Dr. Lygia Alexandrescu: „Persoanele care beau zilnic nu fac decât să își obosească ficatul. Alcoolul se elimină mult mai greu din organismul unei persoane care bea zilnic, spre deosebire de o persoană care bea ocazional. În cazul alcoolului nu vorbim despre antrenament, deoarece riscăm ca procesul de eliminare să devină unul greoi”.

Mituri. Murăturile și bomboanele cu alcool, cafeaua sau dușul nu afectează alcoolemia

Gândul a testat cu alcoolmetrul și două dintre miturile care circulă printre șoferi: cel al murăturilor și cel al bomboanelor cu alcool. Niciunul dintre acestea nu s-a confirmat.

În cazul murăturilor, alcoolemia a fost 0 chiar și atunci când testarea a avut loc imediat după ce acestea au fost mâncate. Chiar dacă murăturile se află în oțet, acesta nu are o concentrație alcoolică suficient de mare cât să ajungă în sânge.

Bomboanele cu alcool consumate au conținut rom în proporție de 4%. Testată imediat după ce acestea au fost mâncate, alcoolemia a ieșit foarte mare – 0,42 în aerul expirat. Explicația este că aparatul a detectat alcoolul prezent la nivelul gurii, lucru pe care Poliția nu are voie să îl facă. Este valabil însă scenariul că, dacă mănânci bomboane cu alcool în timp ce conduci, etilotestul polițiștilor va detecta alcoolemie. După 15 minute de la terminarea bomboanelor, subiectul a înregistrat însă o alcoolemie 0.

Producătorul de alcoolteste Dräger mai precizează că alte obiceiuri, precum consumul de cafea sau dușul nu au efect asupra alcoolemiei, ele îmbunătățind doar starea fizică a persoanei respective.

A contribuit Mihnea Lazăr

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase