Inițiativa „Zeitenwende”, temă de reflecție pentru Putin. Germania vrea să fie actor principal la Marea Baltică și să aibă cea mai puternică armată convențională din Europa

Sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, Germania se prezintă din ce în ce mai mult ca un actor în domeniul securității Mării Baltice, nu doar din punct de vedere geografic, ci și ca urmare a intenției strategice a Berlinului.

În iunie 2025, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a numit Marea Baltică o „regiune cheie pentru securitatea Europei”. În timpul unei vizite recente în Letonia, acesta a prezentat securitatea Germaniei ca fiind „echivalentă cu cea a țărilor baltice și a regiunii Mării Baltice”.

• Această evoluție coincide cu evoluția inițiativei Zeitenwende din Germania.
• Lansată după ce Rusia lui Putin a invadat Ucraina în 2022, Zeitenwende (care se traduce prin „punct de cotitură istoric”) a marcat o ruptură istorică cu cultura îndelungată a Germaniei de restricții militare și cheltuieli reduse pentru apărare.

Noua strategie militară a Germaniei

Ambiția lui Merz este acum de a traduce inițiativa într-o reorientare structurală susținută.

Noua strategie militară a Germaniei a fost anunțată pe 22 aprilie 2026.

„Pune accent pe amenințarea rusească și stabilește un plan clar, în trei faze, pentru a îndeplini  promisiunea cancelarului de a face din Bundeswehr cea mai puternică armată convențională din Europa. Aceasta va fi susținută prin creșteri semnificative ale cheltuielilor pentru apărare”, notează Anna Wieslander, doctor în filosofie, într-o analiză publicată de Atlantic Council.

Marea Baltică, prioritate strategică pentru Germania

Statele nordice-baltice se bazează pe Germania pentru comerț și acces logistic la Europa continentală. Industria germană depinde de resursele și inputurile nordice-baltice.

Împreună cu sistemele de infrastructură energetică și digitală care conectează regiunea, aceste legături înseamnă că orice incident, fie accidental, fie deliberat, în Marea Baltică ar perturba rapid lanțurile de aprovizionare și ar impune costuri regionale semnificative.

„Prin urmare, asigurarea securității în aceste ape a devenit din ce în ce mai mult o prioritate strategică pentru Berlin. 

• Înainte de 2022, Germania nu împărtășea percepțiile vecinilor săi de la Marea Baltică asupra Rusiei ca o amenințare existențială la adresa sa sau a NATO.
• Îngrijorată de riscurile de escaladare, cancelarul Angela Merkel a favorizat o politică de tip Wandel durch Handel (schimbare prin comerț). Avea convingerea că, și după anexarea Crimeei, Rusia putea fi gestionată prin diplomație și interdependență economică.
• Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a risipit orice îndoieli cu privire la intențiile Moscovei. Astfel, a apropiat percepția Berlinului asupra amenințării de cea a Varșoviei și a capitalelor nordice-baltice.

În octombrie 2025, serviciile de informații germane au evaluat că Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa securității Germaniei și că Germania trebuie să își consolideze capacitățile de apărare în consecință”, amintește Anna Wieslander.

Marina Germană a desemnat Marea Baltică drept unul dintre cele două teatre de operațiuni prioritare ale sale

Pe mare, continuă autoarea analizei, Marina Germană a desemnat Marea Baltică drept unul dintre cele două teatre de operațiuni prioritare ale sale. În același timp, urmărește să joace un rol mai activ în securizarea flancului nordic al Europei.

„Preocupările crescânde ale Berlinului cu privire la vulnerabilitățile submarine au dus la participarea Germaniei la Baltic Sentry, o operațiune NATO care vizează protejarea infrastructurii critice subacvatice.

• Dincolo de planurile de modernizare și extindere, marina germană a înființat și un nou cartier general maritim tactic – Comandamentul Forței Operative Baltice.
• Este responsabil de coordonarea activităților navale cu aliații NATO din Marea Baltică.

Pe uscat, prezența Germaniei atinge niveluri fără precedent prin înființarea primei sale baze militare permanente de peste mări în Lituania, care se așteaptă să fie pe deplin operațională în 2027.

Germania participă deja la formate regionale axate pe securitate, cum ar fi Consiliul Statelor de la Marea Baltică și Grupul Nordic, și ar putea deveni, de asemenea, membru sau asociat al Forței Expediționare Comune conduse de Regatul Unit”, mai scrie Anna Wieslander.

Provocarea pe care trebuie să o depășească Germania

Industria germană de armament trebuie să își extindă rapid producția pentru a satisface cererea în plină expansiune. Numai că deficitul de personal, capacitatea industrială, riscurile de execuție și întârzierile în achiziții ar putea limita realizarea obiectivelor Zeitenwende.

„Pentru a deveni un actor principal în Marea Baltică, Germania trebuie să depășească această provocare.

• Trebuie să-și transforme cultura strategică.
• Trebuie să consolideze o postură credibilă de descurajare și apărare față de Rusia, printr-o integrare regională mai profundă.

Guvernul Merz a ținut să sublinieze că Germania este un furnizor de securitate de încredere și pe termen lung în regiune.

Cu toate acestea, într-un mediu politic intern fragil, cu Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreaptă și în mare parte pro-rusă, în ascensiune, rămâne incert dacă acest angajament va dura”, avertizează Anna Wieslander.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• De ce a participat șeful GRU la întâlnirea „de taină” din Sankt Petersburg, dintre ruși și iranieni. Parteneriatul strategic Moscova-Teheran, la un alt nivel
• Rusia lui Putin a intrat în „Epoca FSB”, fostul KGB trăiește a doua tinerețe. „Elitele și oamenii de rând se tem de asta mai mult decât de represiunea în sine”
• Iran, problema nerezolvată. 3 scenarii și 2 opțiuni pentru Trump. „Este imposibil să continue tradiția conflictelor din Vietnam, Irak și Afganistan”
• Politică haotică în Ucraina? Carnegie: „Stat aliniat strategic cu Occidentul, slab instituțional, fragil politic și dificil de integrat”
• Presiune uriașă pe umerii lui Trump. O lună de război în Iran, 31 miliarde dolari cheltuite de SUA. Cine ar putea deveni „țapul ispășitor”