Instanța supremă menține mandatul de arestare în lipsă în cazul lui Sebastian Ghiță

„Imposibilitatea găsirii și a contactării inculpatului subzistă din 20 decembrie 2016, când polițiștii au încercat să îl găsească pe Sebastian Ghiță într-o altă cauză, dar nu au reușit. Inculpatul a lipsit de două ori de la poliție și de două ori de la instanță, nu a venit nici astăzi în fața completului de 5 judecători, deși este reprezentat de avocați, care însă nu sunt în măsură să dea detalii despre el. Nu pot fi avute în vedere și invocate vreo eventuală stare de boală sau dispariția fizica a inculpatului, în condițiile în care astfel de circumstanțe tragice ar fi putut fi aduse la cunoștința avocaților de către rude. Toate aceste aspecte și faptul că acest inculpat s-a sustras de sub supraveghere au făcut instanța de fond să prezume reaua credință a inculpatului. În baza acestui context soluția este legală, deși a beneficiat de clemența instanței, inculpatul a încălcat în mod repetat măsură controlului judiciar, singura măsură care se impune este cea a arestării preventive. Este important ca împrejurarea că inculpatul nu mai poate fi contactat de cei care îl supravegheau și nu mai poate fi găsit în locurile și la telefoanele indicate de el prezintă relevanță în toate cauzele în care este cercetat sau judecat”, a susținut procurorul de ședință în sala de judecată.

Avocații lui Sebastian Ghiță au contestat emiterea mandatului de arestare în lipsă pe numele fostului deputat. Apărătorii au precizat în fața instanței că nu au reușit să ia legătura cu el.

„Vă cerem să admiteți contestația și rejudecând să respingeți înlocuirea controlului judiciar pe cauțiune cu arestarea și în subsidiar să constatați nulitatea procedurilor de dare în urmărire. Este indubitabil că pe 29.12.2016 și 3.01.2017, inculpatul a lipsit de la solicitările de a se prezenta la IPJ Prahova, iar pe 27.12.2016 a lipsit de la un termen fixat de ÎCCJ în acest dosar. Nu există dovedită încălcarea obligațiilor cu rea credință. (…). Nici eu nu am putut lua legătura cu inculpatul. Am reflectat dacă ar trebui să continui să îl apar pe client. De când îi acord asistență, niciodată nu s-a întâmplat să nu îl pot contacta. De fiecare dată s-a prezentat la toate termenele, nu a existat nicio situație când să nu poată fi contactat deloc. Din respect, noi am contactat rudele pentru a le întreba dacă să continuăm. Nici familia, nici cunoscuții săi nu știu unde este. Mi-au spus că nu au nicio modalitate de a îl caută. Nu a fost dat dispărut. După emiterea mandatului, a fost dat în urmărire imediat. (…) Codul de Procedură Penală (CPP) reglementează posibilitatea supravegherii tehnice în procedura dării în urmărire. Dacă veți menține actele care au însoțit mandatul, orice activitate de supraveghere tehnică efectuată asupra lui Sebastian Ghiță nu va putea fi folosit când va fi prins, pentru că dacă se sustrage, cu siguranță va fi prins”, a spus avocatul lui Sebastian Ghiță în sala de judecată.

Instanța supremă a decis pe 5 ianurie să admită cererea DNA de înlocuirea a controlului judiciar pe cauțiune cu arestul preventiv în cazul lui Sebastian Ghiță, pe numele deputatului fiind emis mandat de arestare în lipsă, după ce a încălcat condițiile controlului judiciar. Avocații fostului parlamentar au contestat decizia iar magistrații au menținut mandatul.

Ulterior emiterii mandatului de arestare preventivă în lipsă, Poliția Română a transmis că a fost dat în urmărire națională. Ulterior, DNA a solicitat instanței emiterea unui mandat europeană de arestare și ca acesta să fie dat în urmărire internațională.

În ceea ce privește locul în care s-ar afla Sebastian Ghiță, Laura Codruța Kovesi a declarat luni : „Nu pot să vă confirm în acest moment niciun fel de informație. În acest caz noi am dispus măsura controlului judiciar, am instituit obligația de a nu părăsi țara, am dispus efectuarea unei supravegheri operative. Toate aceste măsuri trebuia implementate și aduse la îndeplinire de către structurile MAI, răspunsul în acest moment trebuie să îl dea MAI, cum a reușit să scape de filaj. Noi am luat măsuri de precauție. Este o măsură dispusă de procurorul de caz pe baza informațiilor pe care le avea”.

Sebastian Ghiță a fost pierdut, în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016, de polițiștii care îl filau pe DN1, în timp ce se îndrepta către casă de la un eveniment al SRI, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

Potrivit surselor citate, polițiștii care îl supravegheau ar fi spus că acesta conducea cu peste 200 km/h și că un alt autoturism i-ar fi blocat pe polițiști. Ulterior, mașina în care se afla Sebastian Ghiță a fost găsită la locuința sa, astfel că cei care efectuau filajul ar fi crezut că doarme.

Omul de afaceri a fost căutat și în baza unui mandat de aducere emis, pe 21 decembrie, de DNA Ploiești după ce nu s-a prezentat la sediul instituției pentru audieri în dosarul „Ponta-Blair”, dosar în care și el este urmărit penal, dar în care nu are vreo măsură preventivă impusă.

La mai bine de o săptămână de la dispariție, au apărut înregistrări în care Sebastian Ghiță vorbea despre sistemul judiciar din România și despre personaje cheie din justiție, din SRI și din mediul politic.

Sebastian Ghiță este judecat pentru dare de mită, folosire, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, șantaj, cumpărare de influență, dar și de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, procurorii acuzându-l că ar fi coordonat o adevărată rețea în județul Prahova, oferind o „bucățică de putere” publică într-o zonă de interes în schimbul asigurării protecției.

În aceeași cauză sunt judecați și Aurelian Mihăilă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești la data comiterii faptelor, Liviu Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, fostul șef IPJ Prahova, Viorel Dosaru și fostul șef al DGA, Constantin Ispas.