Inventarul marilor dosare de șantaj de presă. În premieră, „Nașul” Sorin Roșca Stănescu explică ce este un șantaj

Joi se judecă recursul arestării preventive a directorului Antena TV Group acuzat de șantaj la adresa unui administrator al operatorului de cablu RCS-RDS. Fostul jurnalist Sorin Roșca Stănescu, acuzat în repetate rânduri de practici în afara legii, a definit, într-un interviu pentru gândul, șantajul de presă.

„Șantajul de presă este atunci când se cer bani pentru nepublicarea unor materiale compromițătoare”, ne-a declarat Stănescu. În ultimii 10 ani, procurorii au trimis în judecată mai multe dosare în care proprietari de instituții medie sau jurnaliști au fost acuzați de șantaj. În unele cazuri jurnaliștii sau proprietarii de trusturi solicitau bani pentru a nu publica anchete jurnalistice. Vedeți mai jos inventarul dosarelor de șantaj care au ajuns în instanțe.

Acuzat deseori că a practicat șantajul pe vremea când conducea un ziar, senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu a vorbit a definit șantajul de presă. „Șantajul de presă nu poate fi decât atunci când un ziarist sau un reprezentant dintr-o casă de presă solicită bani în schimbul publicării sau nepublicării unor materiale compromițătoare. În principiu, când cere bani pentru nepublicarea unor materiale compromițătoare. Ce să mai complicăm?”, a explicat Roșca Stănescu. SRS susține că nu a utilizat nicdiodată astfel de practici: „Eu nu am șantajat niciodată pe nimeni”.

În 2009, senatorul PNL a fost chiar cercetat de procurori pentru acuzații de șantaj. Mai exact fostul președinte al ANI, Cătălin Macovei, a depus o plângere la parchet în care reclama faptul că a fost șantajat de Sorin Roșca Stănescu.

Scandalul „Macovei – Chirieac – Roșca Stănescu” a fost declanșat de apariția în ziarul „Curentul” a unor înregistrări ale unor discuții dintre Cătălin Macovei, șeful ANI, și analiștii Bogdan Chirieac și Sorin Roșca Stănescu. După apariția înregistrărilor, Macovei a declarat că a fost șantajat de Roșca cu publicarea unor documente compromițătoare la adresa sa dacă nu accelera finalizarea dosarelor miniștrilor Berceanu și Videanu.

În 2011 Parchetul General a închis însă dosarul și a decis să nu îl trimită în judecată pe Sorin Roșca Stănescu.

Dosarul Gazeta de Cluj: un director de trust media arestat

Unul dintre primele dosare de șantaj documentate de procurori este cazul Gazeta. În 2007 Liviu Man, Aurelian Grama, Oțel Ioan, directori ai trustului de presă Gazeta, au fost arestați pentru șantaj. DIICOT a trimis în instanță dosarul, directorii trustului fiind acuzați de șantaj în formă calificată. Potrivit rechizitoriului, modalitatea de operare era următoarea: conducerea trustului idetifica o serie de ținte, în principiu oameni de afaceri, politicieni sau companii. Pasul următor era publicarea unor articole defăimătoare, care uneori avea un sâmbure de adevăr, dar uneori erau pure invenții. „Victimele” erau contactate și li se impunea semnarea unor contracte de publicitate. Vezi aici rechizitoriul dosarului.

În același dosar, a fost audiat și realizatorul TV Silviu Mănăstire, care a fost angajat al trustului Gazeta. „Înainte de apariția primului articol, martorul Silviu Mănăstire a luat punctul de vedere al părții vătămate, a primit documente care dovedeau situația legală în ceea ce privește subiectele abordate în articole, însă, cu toate acestea, articolele publicate aveau titluri precum „Măcelăria Interservisan și-a mutat sediul”, iar la rubrica zvonuri se făceau referiri jignitoare la adresa părții vătămate folosindu-se expresii ca „stabiliment”, „maimuțoi”, „șeful taie bolnavii și îi aruncă pe scări în jos”,etc”, au reținut procurorii în rechizitoriu.

După șase ani de la trimiterea în judecată, instanțele nu au dat încă nici o soluție pe fond în acest caz.

Șantajul lui Dan Diaconescu

În 2010, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Dan Diaconescu pentru șantaj.Alături de Dan Diaconescu au fost trimiși în judecată Dorel Petru Pârv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, „recidivist postexecutoriu”, și Ghezea Mitruș, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicației „Atac la persoană”, ambii fiind acuzați de șantaj.

În rechizitoriul întocmit de procurori, se arată că, în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-a amenințat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât și indirect, prin intermediul lui Doru Pârv, pe primarul unei comune din județul Arad, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 euro.

„Amenințarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârșit tranzacții ilicite cu terenuri agricole aparținând cetățenilor comunei, păgubindu-i pe aceștia, că are o avere importantă obținută ilicit și că face trafic de influență pe lângă unii miniștri”, se arată într-un comunicat al DNA.

Vîntu condamnat pentru șantajarea lui Ghiță

În iunie 2012 Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la un an de închisoare cu executare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță. Sorin Ovidiu Vîntu și Ion Ilie Cezar au fost trimiși în judecată în 23 mai 2011, în stare de arest, pentru șantaj.

Cei doi au fost arestați preventiv în 29 aprilie 2011 și eliberați în 16 iunie 2011 de o instanță a Tribunalului București.Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu și Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin amenințare, pe Sebastian Ghiță, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunțarea unui contract cu scopul obținerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecința prejudicierii părții vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vîntu și Ion Ilie Cezar prin amenințarea cu uciderea lui Sebastian Ghiță, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.

Mijloacele întrebuințate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părții vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obținerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpați, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit, au precizat procurorii.

Dosarul de șantaj Ziua de Iași

În ianuarie, doi jurnaliști din Iași au fost condamnați de Curtea de Apel Cluj la închisoare cu suspendare pentru șantaj, după ce au fost acuzați că, între 2001-2004, au cerut mai multor persoane politice și oameni de afaceri bani pentru publicitate, între părțile vătămate fiind ministrul Relu Fenechiu.

Cei doi ziariști, Florin Ghiocel Asimionesei și Alin Tocan, au fost judecați pentru șantaj, fiind acuzați că în perioada 2001-2004, când erau la „Ziua de Iași”, au cerut mai multor politicieni și oameni de afaceri bani pentru publicitate, amenințând că altfel vor scrie despre ei în ziar.

Dosarul a fost strămutat în iunie 2006 la Judecătoria Cluj. În dosar s-au constituit părți civile peste 15 persoane publice, oameni politici și de afaceri din Iași.În ianuarie 2007, Relu Fenechiu a fost audiat la Judecătoria Cluj-Napoca în acest dosar, ca parte civilă. El declara în instanță că Florin Ghiocel Asimionesei și Alin Tocan i-au cerut, în 2004, 10.000 de euro publicitate în ziar. După refuz, spunea el, în ziar au apărut materiale denigratoare despre el, familia și firma sa.

Cazul Antena Tv Group: șantaj pentru un contract comercial

Sorin Alexandrescu, șeful Antena Group, l-a șantajat pe Ioan Bendei, administratorului RCS&RDS, să semneze un contract de retransmitere prin satelit a programelor Antena TV, spunându-i că, altfel, va fi făcută publică o anchetă jurnalistică în care se va arăta că Bendei i-a dat a dat 3,5 mil. euro mită lui Mitică Dragomir. Aceasta este acuzația principală din referatul procurorilor DNA, care au cerut astăzi arestarea lui Sorin Alexandrescu.

În stenogramele depuse la referat, apar mai multe dialoguri între Alexandrescu și Bendei, dar și între Alexandrescu și o doamnă și un domn, care, potrivit unor surse, sunt Camelia Voiculescu (șefa trustului Intact) și Dan Voiculescu (fondatorul trustului Intact).

Potrivit procurorului, șeful Antena Group urmărea să-l determine pe reprezentantul RCS-RDS să semneze un contract de 7,2 milioane euro anual.

Prin acest contract RCS-RDS se angaja să plătească retransmisia prin satelit a posturilor Antena Group. În final Sorin Alexandrescu a fost de acord și cu un contract mai mic ca sumă. Mai precis 4 milioane de euro pe an pe o perioadă de 5 ani ani. Procurorii spun că în schimbul celor 20 de milioane euro șeful Antena Group ar fi fost de acord să nu mai publice informațiile legate de contractul dintre RCS-RDS și Mitică Dragomir.