Iohannis merge la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European. Care e mandatul președintelui

După sesiunile și consultările defășurate în sistem de videoconferință de la debutul pandemiei, președintele Klaus Iohannis participă, vineri și sâmbătă, în format, fizic, la reuniunea extraordinară a Consiliului European. Potrivit Administrației Prezindențiale, șeful statului se va pronunța pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce privește implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral și eficient.

Președintele României participă, vineri și sâmbătă, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei, reuniune care va fi dedicată negocierii bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și Planului european pentru relansare economică, a transmis, joi, Administrația Prezidențială, printr-un comunicat de presă.

Klaus Iohannis a avut recent o consultare bilaterală în format de videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, în vederea pregătirii acestei reuniuni. La finalul reuniunii, în sistem videoconferință, din data de 19 mai, Klaus Iohannis declara că luptă alături de întreaga echipă a României pentru a obține o sumă considerabil mai mare pentru următorul exercițiu bugetar. Președintele anunța la acea dată că următoarea reuniune va fi într-un format fizic.

Iohannis dorește să se ajungă cât mai curând la un acord final

Potrivit documentului, președintele va susţine la reuniunea de la Bruxelles principalele obiective pe care România le are în cadrul acestui proces de negociere, acționând, în acelaşi timp, pentru ajungerea cât mai curând posibil la un acord final.

În ceea ce privește viitorul buget al Uniunii, președintele României va reafirma obiectivul major al țării noastre, respectiv obținerea unor alocări cât mai importante pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, în măsură să asigure îndeplinirea principalelor obiective de dezvoltare ale țării, a transmis Palatul Cotroceni.

„În ceea ce privește Politica de Coeziune, Președintele Klaus Iohannis va pleda pentru alocări adecvate în special pentru regiunile mai puţin dezvoltate ale Uniunii Europene, precum şi pentru o flexibilitate sporită în absorbția sumelor alocate acestei politici”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Deziderat: Alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală

În plus, Klaus Iohannis se va exprima pentru continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, în cadrul Politicii Agricole Comune, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest.

De asemena, preşedintele va pleda pentru alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, având în vedere că zonele rurale necesită investiții sporite pe termen lung.

„În ceea ce priveşte posibila introducere a unor resurse proprii noi pentru finanțarea bugetului Uniunii, Preşedintele Klaus Iohannis va reitera faptul că România este în favoarea oricăror resurse care pot genera venituri suplimentare la bugetul UE,  cu condiția existenței unui mecanism clar pentru a se evita impactul excesiv asupra contribuțiilor naționale”, a transmis Administrația Prezidențială.

Conform documentului citat, referitor la Planul de redresare economică, Preşedintele României va susţine opțiunea unei ponderi mai mari a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, pentru a se putea asigura resursele financiare necesare pentru procesul de redresare economică în întreaga Uniune.

„De asemenea, președintele Klaus Iohannis se va pronunța pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce privește implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral și eficient”, anunță Administrația Prezidențială.

Preşedintele României va susţine asigurarea unei perioade de rambursare adecvate pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, pentru a permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu și lung asumate la nivelul Uniunii Europene şi evitând, totodată, presiuni suplimentare asupra bugetelor naționale, se arată în documentul citat.