Isărescu, BNR: „Pregătirea personalului în școli profesionale este esențială”. Guvernatorul băncii centrale taxează lipsa muncitorilor calificați din agricultură și industrie alimentară

Învăţământul profesional este esențial în pregătirea personalului specializat în agricultură, în condițiile în care utilajele și instalațiile din sector evoluează constant, este de părere Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

„Personal, ca individ legat de mediul antreprenorial, pregătirea personalului și în ceea ce însemnau înainte școlile profesionale, nu știu cum să le numim acum, este esențială. Într-o țară cu înclinații agricole să nu ai tineri care să fie pregătiți să lucreze în acest domeniu, mai ales că nu mai este agricultura aceea rușinoasă, ci una extrem de performantă… Iată o glumă pe care o mai fac și în alt domeniu: – un tractor modern are și aer condiționat înăuntru, și muzică stereo. Nu mai este agricultura de pe vremuri. O stație de vinificare este computerizată; industrie totală. A rămas ideea – e țăran, lucrează în agricultură. Nu este adevărat. Eu vă spun astea pentru că mă mai duc în vârful dealului, din când în când”, a precizat guvernatorul băncii centrale într-o conferință de presă care a avut loc marți, 11 februarie 2020, la sediul BNR.

Deficitul de forță de muncă bine pregătită din agricultură şi industrie alimentară a fost sesizat anterior și de ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Acesta preciza la finele anului anterior că în condiţiile în care, în ultimii doi-trei ani, se simte tot mai acut lipsa specialiştilor în agricultură, învăţământul dual profesional ar putea rezolva această problemă.

SOCIAL Povestea lui Marian, bărbatul care a renunțat la ingineria auto pentru pasiune vieții. „Este ceva deosebit”

11:59

FLASH NEWS Cazul fraților Micula, în presa din SUA. Cum a ajuns România să fie acuzată de „sfidare” la adresa Statelor Unite, în procesul cu afaceriștii

11:52

„Este un deficit de forţă de muncă calificată în acest domeniu. Liceele agricole, acelea care existau şi formau specialişti cu studii medii, şcolile profesionale, au cam dispărut şi asta este o constatare pe care o facem de câţiva ani, dar mai acut se simte de doi-trei ani, pentru că mai existau vechii agricultori care aveau o calificare şi care ştiau să facă lucruri, dar, între timp, s-au pensionat. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că, în unele zone din agricultură şi industrie alimentară, se lucrează cu tehnologii foarte performante şi aici trebuie să vină oameni mai tineri care învaţă mai uşor să facă lucrurile. Este un deficit fantastic de forţă de muncă”, preciza Oros la un post de televiziune.

El a adăugat că ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă pentru că liceele agricole, de ani de zile, au făcut cu totul altceva, mai puţin pregătire agricolă.

„Să vii să spui că o să ai bani să le dotezi cu laboratoare, cu ferme, cu terenuri, cu specialişti, cu toată tehnica asta din agricultură, este o idee nerealistă. Există însă, în toată lumea normală, acest învăţământ dual, care poate să fie la nivel profesional, liceal şi universitar. În toată lumea, învăţământul tehnic, acolo unde înveţi să faci lucruri, este în acest sistem dual şi nu te costă pregătirea practică aproape nimic, pentru că ai ca parteneri fermierii, cooperativele, asociaţiile care există. Sunt nişte agenţi economici care sunt pe piaţă, pe economia reală, toţi elevii sau studenţii pot să facă practică în acele ferme, laboratoare sau fabrici de procesare. O pregătire practică care nu costă nimic sistemul de învăţământ, iar pregătirea teoretică se poate face în şcolile existente, cu profesori, dar cu revizuirea curriculei”, mărturisea şeful de la Agricultură.

„Lucrătorii în agricultură nu au nevoie de prea multă carte”

Prin Programul „Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”, World Vision susține că sprijină 12 licee agricole din toate regiunile României, astfel încât să ofere programe educaționale relevante pentru economia locală și axate pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători din agricultură.

În ciuda unei producții de aproximativ 16 miliarde de euro în anul 2017, România se situează totuși pe locurile codașe ale clasamentelor europene din perspectiva educației. Practic, 97% dintre fermierii români au învățat agricultură doar din experiența lor practică, conform datelor World Vision.

Peste 70% dintre români nu ar lucra în agricultură, conform rezultatelor unui sondaj online comandat de organizația citată, la care au participat peste 3.400 de respondenți.

În același timp, peste jumătate (64%) dintre cei chestionați consideră că rolul agriculturii în țara noastră este unul esențial sau important, conform aceluiași sondaj.

După părerea a peste o treime dintre cei intervievați, lucrătorii în agricultură nu au nevoie de prea multă carte, fiind suficiente patru clase, gimnaziul sau cel mult o școală profesională.