Iulia Motoc lasă CCR pentru un post de magistrat CEDO. Cine este pesedistul care vânează postul de judecător constituțional

Ministerul Justiției a publicat lista candidaților pentru funcția de judecător CEDO din partea României. Pe listă se regăsește și numele Iuliei Motoc, actual judecător al Curții Constituționale. În cazul în care Iulia Motoc va fi aleasă judecător CEDO din partea României, balanța de putere din cadrul CCR se va modifica din nou, de această dată în defavoarea președintelui Traian Băsescu. Unul din numele deja vehiculate pentru locul Iulie Motoc la CCR este cel al senatorului PSD Ioan Chelaru. Unele surse au explicat și că votul Iuliei Motoc a fost esențial în alegerea noului șef al CCR.

Potrivit Ministerului, la selecția pentru CEDO s-au încris: Cristina Coteanu, Bianca Guțan, Codrin Miron, Iulia Motoc, Tudor Panțîru, Florin Streteanu, Paul Vasilescu. Cele mai mari șanse pentru funcția de judecător CEDO le are Iulia Motoc. Surse politice au declarat pentru gândul că numele Iuliei Motoc a fost agreat în cadrul USL ca propunere fermă a României pentru CEDO.

Data limită la care candidații puteau să se înscrie la MJ pentru a intra în procedura de selectare pentru propunerile pentru CEDO a expirat vineri 7 iunie. Gândul a solicitat vineri această listă cu cei înscriși încă din cursul zilei. Ministerul Justiției a anunțat însă că are nevoie de trei zile să facă publică această listă. Luni, 10 iunie, gândul a contactat mai mulți membri ai comisiei care analizează lista cu candidați. Aceștia ne-au răspuns că nu au primit lista cu candidați.

Ministerul Justiției nu a publicat lista cu candidații pentru CEDO înainte ca judecătorii CCR să se reunească pentru prima dată în noua formulă. Tot astăzi a fost ales și noul președinte al CCR, în persoana lui Austin Zegrean care a mai deținut funcția de președinte.

Ioan Chelaru, noul judecător CCR?

Dacă Iulia Motoc va fi numită judecător CEDO din parta României, atunci la CCR se eliberează un loc. Unul din numele vehiculate pentru a ocupa locul Iulie Motoc la CCR este cel al senatorului PSD Ioan Chelaru. Deși potrivit cutumei acest loc ar urma să revină PNL, numele lui Chelaru este intens vehiculat ca pretendent la postul de judecător CCR. Chelaru este senator PSD de Neamț și recent a fost ales președinte al Uniunii Juriștilor din România.

Ioan Chelaru a fost avocatul lui Sorin Ovidiu Vîntu într-un proces de divorț. În 2001 SOV i-a vândut lui Ioan Chelaru pachetul majoritar de acțiuni al companiei Gelsor. După un an Chelaru a revândut acțiunile care au ajuns din nou la SOV.

Contactat de gândul, senatorul Ioan Chelaru a precizat că nu are o opțiune fermă pentru funcția de judecător la CCR, însă nu a exclus în totalitate posibilitatea de a ajunge judecător constituțional. „E o temă de gândire și pentru mine. În acest moment însă sincer să fiu nu știu. Eu mai am încă trei ani de mandat ca senator. Oricum e o chestiune la care trebuie să reflectez”, a declarat Ioan Chelaru.

Cum este selectat judecătorul CEDO

După ce comisia condusă de ministrul Cazanciuc stabilește cele trei nume, ele sunt transmise către Comisia Juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Această comisie va analiza propunerile și va decide judecătorul CEDO al României. Din comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei fac parte din partea României, deputatul PSD Florin Iordache și senatorul PNL Tudor Chiuariu. În final judecătorul CEDO este votat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

La solicitarea gândul, Andrew Drzemczewski, președintele Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a CE, a precizat care este portretul robot al candidatului pentru funcția de judecător CEDO. Într-un document sintetic întocmit de Andrew Drzemczewski, se precizează că cel mai important rol în nominalizarea judecătorilor CEDO îl au statele membre care trebuie să aleagă candidații potriviți.

Astfel, în opinia reprezentului Comisiei Juridice, candidații propuși de statele membre – în cazul nostru România – trebuie să aibă cele mai bune calificări și un prestigiu imaculat în țara de origine. Potrivit profilului, candidații trebuie să fie „juriști de cel mai înalt calibru”, cu un profil moral superior. Recomandarea experților europeni este ca acești candidați să aibă peste 40 de ani și sub 60. Candidați trebuie să fie recunoscuți în țara de origine drept „juriști reputați și trebuie să aibe o carieră încunuantă de succese”. „Judecătorii CEDO trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de moralitate și să fie juriști eminenți”, se precizează în documentul citat.

Cum s-ar schimba balanța după ce pleacă Motoc

După ce Daniel Morar a fost numit de președinte la CCR, raportul de forțe s-a înclinat în defavoarea USL. Numărul judecătorilor numiți de mâna președintelui Traian Băsescu sau de Parlament pe filiera PDL a ajuns la cinci din nouă. Acum, dacă Iulia Motoc va fi propulsată la CEDO, balanța de putere din CCR se schimbă din nou, de această dată în favoarea USL, pentru că locul ocupat de Motoc la CCR revine Senatului, unde liberalii vor revendica această numire.

Anul acesta, la CCR vor fi instalați trei noi judecători, Daniel Morar propus de Traian Băsescu, Mona Pivniceru cu sprijinul PNL și Valer Dorneanu propus de PSD. Odată cu numirea lui Morar la CSM, USL a pierdut un loc, cel al lui Acsinte Gaspar, desemnat la Curtea Constituțională de Ion Iliescu în 2004.

Formula 4-4-1 de la CCR

Astfel că balanța de putere după cele trei noi numiri arăta astfel:

– Augustin Zegrean, Daniel Morar, Stefan Minea, Iulia Motoc și Petre Lăzăroiu numiți de Băsescu sau pe filieră PD

– Mona Pivniceru, Valer Dorneanu, Tudorel Toader și Valentin Zoltan Puskas (care rămâne judecătorul de negociere).

Dacă Iulia Motoc va pleca, atunci 4 judecători vor fi apropiați de Băsescu, 4 apropiați de USL și Valentin Zoltan Puskas de la UDMR. Astfel că votul lui Puskas va deveni unul extrem de important în balanța de putere de la CCR.

În plus, perspectiva este una bună pentru Crin Antonescu, cpreședintele PNL urmând să aibă trei aliați în CCR: Mona Pivniceru, Tudorel Toader, numit de PNL în 2007 și viitorul judecător CCR care ar uma să fie propus tot de PNL.

Cine este Iulia Motoc, potrivit CV-ului

Iulia Motoc este judecător la CCR desemnat din partea Senatului la propunerea PDL. Motoc este profesor universitar la Universitatea București. Iulia Motoc a fost aleasă vicepreședinte al Comitetul Drepturilor Omului, Geneva pentru o perioadă de doi ani.

A fost membru al Subcomisiei pentru Promovarea și Protecția Drepturilor Omului (2000- 2007) și președinte ( 2000-2001), raportor special ONU pentru Republica Democratică Congo (2001-2004), reprezentant al României în Comitetul Consultativ pentru Protecția Minorităților Naționale (1998-2004, 2008-2012) și la Agenția Pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2010-2012).

Iulia Motoc a fost profesor invitat la Universitățile din Miami (2001-2003), NYU University ( 2003-2004), Academia pentru Drepturile Omului, Institutul European, Florenta( 2007), Masterul European pentru Drepturilor Omului, Veneția (2008), Universitatea din Gent (2009).

Iulia Motoc și-a început cariera ca procuror stagiar la Giurgiu în 1989, iar după numai un an a promovat de la Giurgiu la București unde a devenit judecător la Judecătoria Sector 1.

Motoc „denunțătoarea” amantlâcurilor ministrului Daniel Barbu

Iulia Motoc a fost implicată la finalul anului trecut într-un scandal public. Ea l-a acuzat pe propria pagină de Facebook pe Daniel Barbu, actual minstru al Culturii, că are o relație extraconjugală cu o studentă. Motoc declara la acel moment că este perfect normal ca un judecător CCR să se ocupe de amantlâcurile unui politician.

Motoc acuzată de Corlățean de conflict de interese

În iunie 2012, ministrul de Externe, Titus Corlățean a acuzat-o pe Iulia Motoc de conflict de interse. El a sesizat Curtea Constituțională a României și Agenția Națională de Integritate cu privire la situația judecătoarei Iulia Motoc de la CCR, demnitarul considerând că aceasta se află în incompatibilitate.

Argumentele lui Corlățean erau legate faptul că Motoc este și expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene și membru al Comitetului Consultativ al Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale.

Corlățean susținea că, în opinia instituției pe care o conduce (Ministerul Justiției la acea vreme), și celelalte două angajamente internaționale ale judecătoarei Iulia Motoc intră, de asemenea, în sfera de incompatibilitate statuată de norma constituțională și legislativă pentru judecătorii Curții Constituționale.

La o lună Titus Ciorlățean și-a retras plângerea de la CCR. Iulia Motoc a declarat pentru gândul că ANI a închis investigația în cazul ei și că „nu a găsit niciun conflict de interese”.

Motoc, judecător cu salariu de 20.000 euro și imunitate internațională

Dacă va fi desemnată judecător CEDO din partea României, Iulia Motoc va ocupa această funcție timp de nouă ani. Pentru această funcție Motoc ar putea fi remunerată cu un salariu de peste 20.000 de euro. În plus, Iulia Motoc va beneficia de imunitate internațională.

Pe 18 februarie, Iulia Motoc a organizat la Strasbourg o conferință internațională unde a invitat 12 judecători CEDO, la care a participat inclusiv președintele Curții. La acestă conferință a fost prezent și Andrew Drzemczewski, președintele Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a CE, comisia care va analiza candidatura Iulie Motoc.