• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Judecătoria Sectorului 4: Timpul executat de Vîntu din pedeapsă, insuficient pentru scopul educativ al pedepsei

Judecătoria Sectorului 4: Timpul executat de Vîntu din pedeapsă, insuficient pentru scopul educativ al pedepsei
Timpul executat de Sorin Ovidiu Vîntu din cei doi ani de închisoare pentru favorizarea lui Nicoale Popa nu este suficient pentru ca acesta să-și însușească scopul preventiv și educativ al pedepsei, arată Judecătoria Sectorului 4, în motivarea decizie de respingere a cererii de liberare condiționată.

Tot în motivare se precizează că Vîntu, în timpul detenției, a fost sancționat disciplinar de două ori și recompensat o dată

„În ce privește comportamentul pe perioada detenției, instanța reține că acesta a fost unul oscilant, iar timpul petrecut în detenție nu este suficient pentru reeducare. Deținutul, aflat la prima analiză a comisiei, a fost sancționat disciplinar de două ori și recompensat o dată. Se mai reține că, în ultima parte a executării pedepsei, petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, neevidențiindu-se în nicio modalitate prin comportamentul său în locul de deținere”, arată Judecătoria Sectorului (JS) 4, în motivarea deciziei.

Instanța mai menționează că participarea lui Vîntu la activitățile desfășurate la nivelul secției de deținere și recompensa obținută nu reprezintă „dovezi temeinice de îndreptare”.

„Instanța constată că persoana deținută a executat fracția de 2/3 din pedeapsă pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, deci condiția legală relativă la timpul din pedeapsă ce trebuie executat este îndeplinită. Deși petentul condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată”, mai arată JS 4, în motivarea deciziei de respingere a cererii de liberare condiționată formulate de Sorin Ovidiu Vîntu.

Omul de afaceri mai poate cere liberarea condiționată după 22 august, a precizat instanța.

În 26 mai, cererea de liberare condiționată formulată de Sorin Ovidiu Vîntu – încarcerat după condamnarea la închisoare din dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa – a fost respinsă ca nefondată de magistrații de la Judecătoria Sectorului 4

Soluția nu este definitivă și poate fi contestată la Tribunalul București.

În cererea de liberare, avocații lui Sorin Ovidiu Vîntu au inserat caracterizarea omului de afaceri, realizată de reprezentanții Penitenciarului Jilava în perioada în care a executat pedeapsa primită în dosarul privind șantajarea lui Sebastian Ghiță. Din aceasta rezultă că Vîntu „are o personalitate matură, abilitatea de a se adapta normelor și regulilor unui grup stabil, conduita echilibrată, este o persoană inteligentă, întreprinzătoare, activă social”.

„În privința comportamentului petentului în perioada de libertate intervenită între cele două condamnări vă rugăm să observați că petentul a avut o conduită conformă cu normele de conviețuire socială, acordând o încredere sportiă justiției în general și rolului social al acesteia, în condițiile în care a apelat la organele judiciare ale Statului, formulând un denunț (…) cu privire la săvâr;irea unei infracțiuni de trafic de influență (…) de către inculpatul Obreja Rudel”, semai precizează în cererea de liberare condiționată.

Potrivit articolului 587 din noul Cod de procedură penală, liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Vîntu se află la penitenciar după ce a fost condamnat definitiv, în 24 ianuarie, de instanța supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa.
El a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță.

Vîntu a mai fost trimis în judecată, alături de Liviu Luca, Octavian Țurcan, Gheorghe Șupeală și alte șapte persoane, în 31 ianuarie, pentru spălare de bani și delapidarea patrimoniul Asociației Salariaților din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

Omul de afaceri este judecat și în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții, fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare.

Otilia Ciocan, [email protected]

Inchide