Justiția, „câmp tactic” pentru SRI? CSM respinge desecretizarea informațiilor în cazul generalului Dumbravă. Magistrat: „Pe surse auzim că suntem monitorizați”

Plângerea prealabilă a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Asociației Magistraților din România (AMR) și Asociației Procurorilor din România (APR) a fost respinsă de membrii plenului Consiliului Superior al Magistraturii pe motiv că este inadmisibilă.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat, la finalul ședinței plenului CSM, că a solicitat rev​ocarea​ hotărârii din 15 iunie în cazul afirmațiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă – care a vorbit despre instanțe ca fiind un „câmp tactic” pentru SRI -, pentru că au fost mai multe chestiuni ce țin de legalitatea hotărârii.

„În primul rând, hotărârea s-a bazat pe niște note secrete ale SRI transmise la cererea Inspecției Judiciare. Independența justiției nu este un drept al acestuia, ci un drept al cetățeanului, este dreptul cetățeanului să aibă acces tocmai la aceste explicații date de către SRI. Aceasta era esența în cauză, ce a însemnat și ce a implicat interviul dat de domnul Dumbravă. Or, răspunzându-se prin note secrete și CSM fundamentându-și hotărârea pe aceste secrete, este, din punctul nostru de vedere, o încălcare a însăși noțiuni de independență a justiției. Am arătat că hotărârea CSM nu este motivată în mod real, în condițiile în care argumentele asociației nu sunt deloc avute în vedere și analizate. În final, am arătat că, din punctul nostru de vedere, se face o interpretare greșită a noțiunii de independență a justiției și de aparență a acesteia”, a spus Dana Gîrbovan.

Cele trei asociații profesionale ale magistraților au formulat plângere prealabilă în cazul Hotărârii Plenului CSM din 15 iunie, prin care a fost respinsă solicitarea lor de a le fi puse la dispoziție informațiile transmise de Serviciul Român de Informații, în cadrul verificărilor făcute de Inspecția Judiciară privind apărarea independenței sistemului judiciar, în urma afirmațiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Cererea a fost respinsă pe motiv că informațiile solicitate de cele trei asociații profesionale ale magistraților au fost clasificate „Secrete de serviciu”.

„Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizați și că instanțele ar fi cablate”

Președintele AMR, Gabriela Baltag, a spus, în fața membrilor Plenului CSM, că „nu neagă nimeni că fenomenul corupției a prins, în mod nefericit, în mrejele sale și sistemul judiciar”, dar este de părere că Serviciul Român de Informația nu are ce căuta în combaterea fenomenului de corupție de la acest nivel. Ea a precizat că este rolul membrilor CSM să găsească „pârghiile pentru eradicarea corupției de la nivelul justiției”.

„Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizați și că instanțele ar fi cablate și că sunt monitorizate discuțiile din birouri. Ar fi grozav de grav așa ceva. Ce facem atunci când suntem în actul deliberării și când poate exprimăm păreri despre dosare ce trebuie să rămână nepublice. Ce garanție mai avem la confidențialitatea actului deliberării. Încredere în justiție a pierdut la acest moment foarte mult teren, iar munca magistraților nu se mai vede nicăieri. Nimeni nu știe câtă muncă și cât devotament este în spatele unui judecător, iar solicitarea noastră categoric nu est eun moft din partea asociațiilor”, a afirmat Baltag.

„Este posibil să fie supravegheați judecătorii de către SRI?”

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a spus că „este o acțiune de principiu ce trebuie rezolvată” și că, din punctul său de vedere, „este inadmisibil ca CSM să țină cont de notele secrete transmise de SRI și însușite de instituție”.

Ea a precizat că UNJR înțelege rolul SRI și că acesta trebuie să verifice corupția la nivel generalizat, dar că nu înțelege afirmația generalului Dumitru Dumbravă, care susține că dosarele penale sunt urmărite de către SRI și după trimiterea în judecată.

„SRI spune că este suport pentru organele judiciare și de cercetare penală, apoi spune că își oferă sprijinul și până la trimiterea dosarelor în judecată, iar apoi spune că urmăresc cazurile și pe parcursul judecății. Ce face SRI concret după sesizarea instanței? Este posibil să fie supravegheați judecătorii de către SRI, iar această măsură să fie în acord cu independența justiției? Corectitudinea și independența actului de judecată nu ne-o dă supravegherea judecătorilor, în acest caz, SRI nu vine să spune nici da și nici ba. Vine directorul SRI care spune că Serviciul nu urmărește cursul procesului, ci ca unii judecători să nu uite că servesc statul român. Judecătorul nu servește statul român, ci justiție, legea”, a mai arătat Gîrbovan.

Aceasta a cerut CSM să își asume și să spună care sunt limitele de operare între serviciile secrete și organele judiciare și între serviciile secrete și instanțele de judecată.

La rândul său, președintele APR, Constantin Sima, a arătat că subscrie celor solicitate de celalalte două asociații și că era convins că după apariția în presă a interviului generalului SRI Dumitru Dumbravă, va apărea și o explicație cu privire la informațiile divulgate de acesta.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, în 15 iunie, că afirmațiile făcute de generalul Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice din SRI, în cadrul interviului din 30 aprilie, publicat pe site-ul juridice.ro, nu sunt de natură a aduce atingere independenței sistemului judiciar. Dumitru Dumbravă, afirmase că instanțele de judecată sunt „câmp tactic” pentru SRI, și că „în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.

UNJR a mai cerut CSM să facă verificări și să îi elimine pe eventualii ofițeri acoperiți din magistratură și, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informații.

CSM a decis, în cadrul ședinței de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru a face verificări cu privire la eventualii ofițeri acoperiți din rândul judecătorilor și procurorilor.

În 3 iunie, UNJR a cerut președintelui Klaus Iohannis „să verifice toate activitățile Serviciului Român de Informații în justiție și să ia măsuri pentru restabilirea legalității și angajarea răspunderii celor vinovați de încalcarea limitelor prevăzute de lege”.

Ulterior, în 5 iunie, președintele Klaus Iohannis a declarat, la TVR, că nu are niciun fel de date care să îi arate că SRI ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiție și a spus că cine are dovezi concrete în acest sens ar face bine să i le pună la dispoziție.

Întrebat dacă va media un eventual conflict între SRI și justiție, așa cum i-au cerut anumite asociații de magistrați, președintele Klaus Iohannis a declarat: „Dacă CSM îmi solicită acest lucru, cu siguranță că o s-o fac. Dar deocamdată CSM nu mi-a solicitat o astfel de intervenție și la momentul acesta nu am niciun fel de date care să-mi arate că SRI s-ar fi implicat peste sau în afara limitelor date de lege în procesul de justiție”.

Întrebat dacă a existat o decizie a CSAT privind monitorizarea de către SRI a cazurilor de corupție până la o soluție finală, după cum a susținut Traian Băsescu, Klaus Iohannis a afirmat că, de când este el președinte, „astfel de chestiuni nu au fost discutate în CSAT”. „Dar, în măsura în care CSM sesisează președintele României sau CSAT cu anumite chestiuni foarte concrete, eu sunt foarte deschis să vedem cum se poate analiza, cum se poate verifica pentru a face lumină. Interesul meu e să nu existe dubii în aceste spețe”, a declarat șeful statului.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, declara, făcând referire la subiectul agenților sub acoperire în rândul magistraților, că „legea este foarte clară, legea nu permite așa ceva”.