Kovesi neagă că a obținut, cu mandat de la instanța supremă, percheziția informatică a opt procurori: Aceasta informație este falsă, nu se regăsește în niciun raport al IJ

„În perioada 14-17 ianuarie 2018, în anumite medii online și pe un post de televiziune a fost vehiculată o informație potrivit căreia „procurorul șef al DNA a obținut, cu mandat de la ICCJ, percheziția informatică a opt procurori care au fost căutați în computere, telefoane, laptop-uri și reportofoane”. Informația a fost prezentată ca fiind conținută într-un raport al Inspecției Judiciare. Pentru corecta informare a publicului, având în vedere că informația, publicată inițial pe un site, a fost preluată ca atare și de alte medii de informare, fără a fi verificată. 

Informația potrivit căreia procurorul șef al DNA a obținut, cu mandat de la ICCJ, percheziția informatică a opt procurori este falsă, iar o astfel de informație nu se regăsește în niciun raport al Inspecției Judiciare despre care procurorul șef al DNA să fi luat cunoștință”, se arată în comunicatul DNA. 

IMOBILIARE Piața imobiliară intră în blocaj: tranzacțiile se opresc, dar prețurile continuă că crească

08:42

SPORT Ministrul Apărării a anunțat cum poate PROMOVA Steaua în Superliga. „Sunt două variante”

08:35

Marți au apărut informații potrivit cărora Inspecția Judiciară o acuză pe Laura Codruța Kovesi, în acțiunea disciplinară înaintată către Secția pentru procurori a CSM, că, printre altele, a obținut, cu mandat de la instanța supremă, percheziția informatică a opt procurori, printre care și fostul șef al Secției a II-a, Claudiu Dumitrescu.

Detaliile inițiale arătau că, în timp ce Laura Codruța Kovesi voia sa afle cine au fost cei care au transmis înregistrarea audio în care apărea că ar fi cerut „decaparea premierului” către presă, ea a obținut, cu mandat de la Inalta Curte de Casație și Justiție, percheziția informatică a opt procurori, printre care și fostul șef al Secției a II-a, Claudiu Dumitrescu, potrivit luju.ro, citat de mediafax.ro. În dispozitivele electronice a celor percheziționați nu a fost găsit nimic, aceștia fiind supuși și unui test poligraf.

Totodată, acțiunea disciplinară înaintată de Inspecția Judiciară Secției pentru procurori a CSM mai arată că procurorul-șef DNA l-a desemnat pe adjunctul său, Marius Iacob, ca șef al anchetei, deși acesta era incompatibil întrucât participase la ședința de lucru din 30 martie 2017 și putea fi unul dintre procurorii care au înregistrat-o.

Un alt aspect vizat de Inspecția Judiciară a fost mailul intern din 20 iunie 2017, difuzat tuturor procurorilor din Secția a II-a, cand Codruța Kovesi e acuzată că i-ar fi calificat drept „infractori, lași și bârfitori”.

Din document mai reiese că expertizele tehnice făcute asupra înregistrării audio în care Kovesi cerea „să decapați institutional în dosarul ala cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”, nu s-a confirmat faptul dacă din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcatuit fraze cu un alt sens decât cel intenționat, asa cum a sustinut DNA.

Tot din raportul respectiv mai reise că au fost audiați 16 procurori din efectivul celor prezenți la ședința operativă în discuție în condițiile în care, la momentul luării acestor declarații, unii procurori deja nu mai făceau parte din DNA. Astfel, în cauză au fost audiați cei trei petenți, respectiv Mihaela Iorga Moraru, Doru Țulus și Nicolae Marin, dar și procurori indicați de Laura Codruța Kovesi.

Inspectorii Inspecției Judiciare mai arată, în acțiunea disciplinară, că în concluzie, „rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că, în cadrul ședinței din data de 30.03.2017, procurorul șef al DNA a făcut afirmații de natură a aduce atingere onoarei sau probității profesionale și prestigiului justiției”.

„Limbajul uzitat (făcându-se abstracție de expresiile nerecunoscute de procurorii audiați, respectiv ‘a decapa’, ‘mânca-ți-aș’, ‘a infasca’, ‘stai cu c… pe dosare’) este constatabil de către orice observator echidistant și rezonabil ca fiind inadecvat unui magistrat, agresiv, chiar într-un registru licențios și de natură a contraria sau indigna opinia publică, iar pe de altă parte conține tendințe de intervenție în activitatea unor magistrați procurori cu referire la cauze penale aflate în curs de instrumentare”, se mai arată în acțiunea disciplinară.

În document se mai arată că poate „fi indusă ideea, în cadrul opiniei publice, că unul din criteriile în funcție de care se prioritizeaza soluționarea dosarelor de către conducerea DNA este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”.