La fiecare 6 ore un medic român pleacă din țară. Imaginea nefardată a dezastrului din Sănătate

Migrația medicilor nu s-a oprit, principalele motive pentru care aleg să plece din țară sunt accepțiunea profesiei în societate, posibilitatea de formare profesională și apoi veniturile. Tinerii care se formează în mari centre universitare dar  ajung în spitale din orașe mici, în Caracal sau Sânnicolau, își dau seama că nu au cum să se dezvolte profesional pentru că lipsesc echipamentele din spitale”, a spus pentru ZF Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), scrie Ziarul Financiar. 

Anul trecut, Colegiul Medicilor din România a eliberat 1.462 de certificate profesionale curente și 425 de adeverințe de nemembru, ceea ce indică faptul că  1.887 de medici  și-au exprimat intenția de a profesa în străinătate. Cu un an în urmă, erau 2.269 de solicitări din partea medicilor pentru a pleca la muncă în străinătate. Aceste cifre reflectă numărul medicilor care și-au manifestat intenția de a profesa în strainătate, nu a celor care au plecat efectiv”, potrivit CMR. Medicii care doresc să profeseze în străinătate pot obține de la Colegiul Medicilor fie certificatul profesional curent (pentru medicii membri al CMR), fie adeverința care atestă că nu sunt membri ai Colegiului, în cazul medicilor care îndeplinesc această condiție, au  mai transmis oficialii CMR.

ANALIZĂ Cât de stabilă a fost România? Țara a schimbat 13 prim-miniștri în doar 18 ani. Cum stau Bulgaria, Polonia sau Ungaria la capitolul „stabilitate”

07:00

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan: Prezența trupelor americane pe teritoriul României ținea strict de relația bilaterală pe care ne-au retras-o

07:00

Potrivit datelor Colegiului Medicilor furnizate anul trecut, peste 14.500 de medici români au solicitat până actele necesare pentru a putea profesa în afara țării în ultimii șase ani, cel mai mare „exod” fiind în­re­gistrat în 2011, când aproa­pe 3.000 de doctori au fost interesați să plece din țară

Raportările care ajung la Colegiul Medicilor de la organizațiile profesionale din alte state arată că țările preferate de medicii care aleg să lucreze peste hotare sunt Germania (4.062 de medici români în prezent), Franța (peste 4.000 de medici români) și Marea Britanie (2.463 de medici în prezent), dar și Belgia, Italia sau Spania. 

Dezastrul din Sănătate: ne-a întrecut Surinam-ul la investiții

Lipsa de echipamente din spitalele de stat, în special din unitățile din provincie, care să asigure realizarea investigațiilor dar și a intervențiilor, corelată cu veniturile sunt principalele cauze ce îi determină pe medici să plece în străinătate pentru a profesa. Dezastrul din sistemul de sănătate este relevat și de un raport al Curții de Conturi care a analizat modul în care Ministerul Sănătății a făcut investiții în unitățile sanitare arată că, în perioada 2011-2015, țara noastră s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate.

Situația nu este mai roz nici când ne uităm la clasamentul mondial al investițiilor în sistemul sanitar. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, suntem depășiți de țări precum Surinam, Cambodgia, Belarus sau Albania. Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale și incompetența alocării banilor și resurselor materiale către unitățile medicale care aveau nevoie de investiții în vederea renovării secțiilor, achiziționării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienților sau deschiderea de noi secții moderne de tratament.

Acest lucru este susținut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curții de Conturi estimează că numai folosind acești bani se puteau achiziționa un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preț de achiziție mediu realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unități sanitare, asta în condițiile în care România se află pe ultimul loc în UE și la acest capitol. În aceste condiții, Ministerul Sănătății s-a trezit în situația imposibilității de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.