Prima pagină » Știri » LISTA clădirilor-pericol public din Centrul Vechi al Capitalei. Mărmureanu: „Suntem norocoși că nu vine cutremurul”. GALERIE FOTO

LISTA clădirilor-pericol public din Centrul Vechi al Capitalei. Mărmureanu: „Suntem norocoși că nu vine cutremurul”. GALERIE FOTO

Andreea Ofițeru

Publicat: 18.05.2013, 09:44 Actualizat: 22.10.2014, 17:38

LISTA clădirilor-pericol public din Centrul Vechi al Capitalei. Mărmureanu: „Suntem norocoși că nu vine cutremurul

Galerie Foto 13

Adaugă Gândul ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Zeci de clădiri situate pe străzile cu terase din Centrul Vechi al Capitalei stau să cadă în orice moment.

Zeci de clădiri situate pe străzile cu terase din Centrul Vechi al Capitalei stau să cadă în orice moment. Datele obținute de gândul de la Primăria Capitalei arată că în ultimii nouă ani au fost consolidate numai 16 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic.

La o plimbare la pas prin Centrul Vechi vezi cu ochiul liber casele cu parfum de epocă lăsate în paragină atât de autorități, cât și de proprietari. Unele dintre acestea au afișe din care reiese că sunt pericol pentru trecători, în timp ce altele sunt scoase la vânzare.

În total, în Capitală, sunt 190 de clădiri care prezintă pericol public, cele mai multe dintre acestea fiind situate în Centrul Bucureștiului. Acest lucru reiese din lista imobilelor expertizate tehnic încadrate în clasa I de risc seismic, publicată de Primăria Capitalei, care arată că în perimetrul teraselor din Centrul Vechi sunt zeci de case care stau să cadă pe străzile Franceză, Academiei, Blănari, Lipscani, Ion Ghica, Gabroveni, Șelari și Șepcari. Cele mai multe dintre clădirile de pe lista primăriei sunt construite în secolul XIX, foarte puține fiind construite după 1960, când construcțiile s-au făcut antiseismic.

GALERIE FOTO Cum arată acum Bruce Willis, starul diagnosticat cu demență: A fost fotografiat la nunta fiicei sale, Tallulah

20:31

MILITAR Polonia schimbă regulile de război: Militarii vor putea doborî ținte aeriene fără a le identifica vizual

19:59

Pe strada Blănari, unde miercuri s-a prăbușit o casă, mai există alte patru case cu probleme. Cea mai veche dintre acestea a fost construită în 1880 și se află la numărul 9. La numerele 3 și 8 sunt alte clădiri vechi de peste 100 de ani.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ A CLĂDIRILOR PERICOL PUBLIC ACTUALIZATĂ LA 26.04.2013

Strada Lipscani este o altă arteră cu multe clădiri cu risc seismic I. Aici, de la numerele 12 la 57 sunt zece case aflate în pericol de prăbușire. Pe Strada Gabroveni sunt alte patru case cu risc seism, construite în perioada 1870- 1924.

Proprietarul unei case de pe Lipscani a pus un anunț mare de vânzare. Contactat de gândul, acesta a spus că nu a consolidat casa până acum pentru că abia ce a obținut autorizația de consolidare, act pentru care a umblat cam un an.

E proprietar de patru ani și nu este hotărât dacă vrea să vândă. „Am scos casa la vânzare pentru o scurtă perioadă. Dacă nu o vindem într-o lună, atunci ne ocupăm noi de ea. O să facem noi consolidarea. Ne constă 700.000 – 800.000 euro. Vrem să deschidem magazin comercial de textile”, spune proprietarul. Acesta mai spune că locuința nu va cădea nici în cazul unui cutremur puternic pentru că este pe structură metalică.

Într-o situație trimisă gândul, Primăria Capitalei arată că în total sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, iar mai mult de jumătate sunt considerate pericol public.

Dan Lungu, expert în rezistența clădirilor spune că toate casele care stau să cadă sunt de fapt în ograda primăriei și a autorităților locale. „Am îmbătrânit și după 22 de ani de discuții spațiul de risc a rămas la fel. Un alt cutremur cu magnitudine mare ar face în România ce a făcut și cel din 77″, a spus Dan Lungu.

„Părerea mea este că problema consolidării acestor clădiri este o decizie politică. Trebuie schimbată legislația astfel încât dacă unul dintre proprietari nu vrea sau nu e de acord cu consolidarea acest lucru totuși să se facă spre binele public”, a mai precizat expertul.

Profesorul Gheoghe Mărmureanu, director onorific al Institutului de Fizică a Pământului, a studiat îndeaproape terenul din Zona Metropolitană a Bucureștilor. Este autorul unei cărți privind hazardul seismic al zonei metropolitane.

„Suntem norocoși că nu se pune problema unui cutremur catastrofal în următoarea perioadă. De multe ori am fost de părere că este mai bine să dărâmi tot decât să consolidezi. Ar fi și clădirile în siguranță, dar ar costa cu 15-20% mai puțin. Și aici, cel mai bun exemplu este Tribunalul București care a costat 38 de milioane de euro, dar putea fi reconstruit cu 15 milioane de euro”, a spus Gheorghe Mărmureanu.

Acesta spune că în Centrul Vechi multe dintre case au fost ridicate începând cu 1850-1880, când au fost construite și cu beton. „Casele acelea trebuie date jos și refăcute pentru că nu rezistă la cutremur nici măcar dacă le consolidezi. Mulți nu știu că în București nu ai voie să proiectezi clădiri din oțel pentru că acesta este un material foarte flexibil, iar Bucureștiul se comportă ca o trestie în cazul unui cutremur”, mai spune profesorul.

El mai arată că, în cazul unui cutremur de 7,5 magnitudine, în Centrul Vechi perioada de vibrație a pământului este de 1,5 -1,7 secunde, una dintre cele mai ridicate din București.

„Am vrut să facem un program de consolidare a clădirilor înainte de criză, dar apoi n-au mai fost fonduri”

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că cele mai multe dintre clădirile aflate în pericol de prăbușire sunt private. „Am vrut să facem un program de consolidare a clădirilor înainte de criză, dar apoi n-au mai fost fonduri”, a spus arhitectul șef al Capitalei.

Cu toate acestea, Primăria alocă anual bani pentru programul privind punerea în siguranță a clădirilor de locuit, pe care îl desfășoară Ministerul Dezvoltării Regionale. Pentru anul 2013, vor fi alocați pentru acest program 6.370.000 lei din transferuri de la bugetul statului și 6.700.000 lei de la bugetul local.

În ultimii trei ani Primăria a contribuit de fiecare dată cu bani de la buget local pentru programul de prevenire a riscului seismic: 2010 – 1.760.000 lei, 2011 – 1.278.000 lei, 2012 – 1.707.000 lei.

MEDIAFAX FOTO: Răzvan Chiruță// Strada Academiei

MEDIAFAX FOTO: Răzvan Chiruță//Strada Blănari

MEDIAFAX FOTO: Răzvan Chiruță// Strada Blănari

MEDIAFAX FOTO: Răzvan Chiruță// Strada Ion Ghica

MEDIAFAX FOTO: Răzvan Chiruță// Strada Lipscani

MEDIAFAX FOTO: Răzvan Chiruță// Strada Smârdan

MEDIAFAX FOTO: Răzvan Chiruță// Strada Doamnei

MEDIAFAX FOTO: Răzvan Chiruță// Strada Franceză

MEDIAFAX FOTO: Răzvan Chiruță// Strada Gabroveni

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.